Codul numeric personal a fost introdus ca element obligatoriu în actele de identitate, de stare civilă şi în alte acte personale printr-un decret prezidenţial semnat de Nicolae Ceauşescu la 2 martie 1978. Acest cod constituie numărul de ordine atribuit de Evidenţa Populaţiei unui individ la naştere şi este format din 13 cifre din care primele 7 se referă la sexul persoanei şi data de naştere (S/AA/LL/ZZ). Ultimele 5 cifre din CNP sunt alcătuite din codul judeţului (de la 01 la 52), alte 3 cifre care înseamnă numărul de ordine atribuit persoanei (ZZZ) şi C – cifra de control, cea de-a 13-a cifră din CNP. CNP-ul este folosit ca date de identificare a persoanei fizice în multiple situaţii, inclusiv în relaţia cetăţeanului cu statul, de la verificarea plăţii taxelor şi impozitelor, la achiziţii de locuinţe semnate la notariat, până la contractarea sau refinanţarea unor credite şi multe alte situaţii care implică identificarea persoanei. Deşi CNP-ul conţine o cifră de control, calculată după un anumit algoritm, care să facă imposibile greşelile de identificare, în cazuri excepţionale calculele generează erori care afectează cetăţenii. Este şi cazul unui tânăr care a vrut să facă o refinanţare şi a aflat în urma verificărilor făcute la Biroul de Credit a aflat că figura ca fiind coplătitor la un alt credit luat de o altă persoană de la CEC, persoană pe care nu o cunoştea. „Ieri am dorit să fac o simulare de refinanţare a unui credit personal existent la BCR folosind aplicaţia George. La un anumit pas aplicaţia a interogat Biroul de credit şi surpriză… am observat că sunt coplătitor la un alt credit la CEC Bank (nefiind clientul acestei bănci!), titular fiind o persoană pe care nu o cunosc şi nu am avut nici o legătură vreodată. Atât timp cât eu nu am semnat absolut nimic, cum este posibil aşa ceva? Am verificat platforma online a biroului de credit şi într-adevăr, aşa era: figuram cu încă un credit pe lângă cel personal de la BCR”, a declarat bărbatul pentru „Adevărul”.
Citeste mai mult: adev.ro/r2bdhd
