EVENIMENT COMEMORATIV… La 121 de ani de la trecerea la cele vesnice a unei mari personalitãti a Bârladului, Principesa Elena Bibescu, la Monumentul funerar al familiei Manolache Kostache Epureanu, a avut loc, în ziua de miercuri, 18 octombrie, un eveniment de comemorare. Evenimentul a fost organizat de Asociatia „Manolache Kostache Epureanu”, de Academia Bârlãdeanã în colaborare cu Scoala Gimnazialã „Principesa Elena Bibescu”. Într-o zi de toamnã însoritã, activitatea a debutat cu o slujbã de comemorare sustinutã de pãrintele Lucian Bucurenciu de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Bârlad. Apoi a urmat o scurtã prelegere despre viata si activitatea acestei mari personalitãti bârlãdene, sustinutã de profesoara Elena Monu, doctor în istorie, presedinta Academiei Bârlãdene. Cu mult har, dãruire si pasiune, profesoara Elena Monu a reusit sã ofere publicului prezent la manifestare, o incursiune în istoria acelor vremuri, presãratã cu detalii interesante din viata Principesei Elena Bibescu, dar si sã evidentieze dragostea ei fãtã de pian si de semeni. La eveniment au participat reprezentanti ai Asociatiei „Manolache Kostache Epureanu”, oameni de culturã si personalitãti bârlãdene, reprezentanti ai Academiei Bârlãdene, cãrora li s-au alãturat mai multi elevi si cadre didactice de la Școala Gimnazială „Principesa Elena Bibescu”.
La Monumentul funerar al familiei Manolache Kostache Epureanu din Bârlad, a avut loc ieri, 18 octombrie, un eveniment deosebit, de o mare încãrcãtura spiritualã pentru urbea bârlãdeanã, unde istoria milenarã respirã printre vestigii si monumente. Este vorba de evenimentul de comemorare dedicat împlinirii a121 de ani de la moartea bârlãdencei Elena Bibescu, fiica cea micã a marelui om politic bârlãdean Manolache Kostache Epureanu, ministru si prim-ministru al României, de la a cãrui moarte se împlinesc în acest an, 143 de ani. Activitatea a fost organizatã de Asociatia „Manolache Kostache Epureanu” în parteneriat cu Academia Bârlãdeanã, dar si în colaborare cu Scoala Gimnazialã „Principesa Elena Bibescu”. Dupã ceremonialul religios comemorativ sustinut de preotul Lucian Bucurenciu, profesoara Elena Monu, doctor în istorie si presedinta Academiei Bârlãdene a tinut o scurtã prelegere despre viata si activitatea personalitãtii artistice a Bârladului, Principesa Elena Bibescu, dar si despre manifestãrile dedicate Principesei Elena Bibescu.
Elena Monu – Presedinta Academiei Bârlãdene
„În primãvara anului 2002, la initiativa lui C.D. Zeletin – presedinte de onoare al Academiei Bârlãdene (1990) – Academia Bârlãdeanã a realizat un vast program de restituire a valorilor, din care mentionãm si descoperirea marii pianiste Elena Bibescu, nãscutã Kostache Epureanu. Manifestãrile au fost sustinute atât de oamenii de culturã bârlãdeni, cât si de autoritãtile acelor vremuri. Tot în 2002, la 18 octombrie, Scoala generalã nr. 5 a fost botezatã dupã numele acestei mari personalitãti artistice a Bârladului, Principesa Elena Bibescu, pianistã de elitã si protectoare a lui George Enescu, fiica ministrului si prim-ministrului Manolache Kostache Epureanu.” , a precizat la începutul prelegerii, Elena Monu.
Elena Monu alãturi de reprezentantii Asociatiei „Manolache Kostache Epureanu”
Cine a fost Principesa Elena Bibescu?
Trebuie spus încã de la început cã Elena Bibescu ar fi rãmas o anonimã în constiinta românilor în ciuda talentului si faptelor sale, dacã marele cãrturar C. D. Zeletin nu ar fi închinat peste 25 de ani de cercetare pentru a realiza studiul minutios. Lucrarea „Principesa Bibescu, marea pianistã” are peste 800 de pagini în care se regãsesc fragmente din scrisorile vremii, articole din ziarele românesti care au preluat cronicile franceze, mãrturii si fotografii din patrimoniul Bibliotecii Nationale din Paris. Elena Bibescu s-a nãscut în 1855 în Bârlad ca fiicã mezinã a boierului Manolache Kostaki Epureanu, ilustru om politic al vremii care a fondat atât Partidul Liberal, cât si cel Conservator, fost prim-ministru atât în Principatele Române, cât si în România Mare. A urmat doi ani de conservator la Viena, unde a fost distinsã de Conservatorul Imperial cu o medalie. Continuã sã studieze pianul timp de un an cu Anton Rubinstein, pianist cu renume international. Debuteazã în februarie 1873 pe scena Teatrului Mare din Bucuresti cu un concert pentru sãraci. În acea searã, fiul fostului domnitor Gheorghe Bibescu, printul Alexandru, o cere în cãsãtorie si se unesc astfel douã familii cu idealuri opuse: Kostãchestii din Moldova care îl sustineau pe Al. I. Cuza si Bibestii din Oltenia – în opozitie fatã de Cuza. Timp de un sfert de secol a întretinut la Paris unul din cele mai ilustre saloane de muzicã. Elena Bibescu a murit în floarea vârstei, la 47 de ani, în urma unui cancer gastric. Boala a îngenunchiat-o pe principesã, care revine în tarã în octombrie 1902 si se retrage la conacul familiei de la Epureni (la câtiva kilometri de Bârlad). Acolo face o hemoragie stomacalã si este dusã la un spital din Iasi. Pe 18 octombrie se stinge din viatã. Trupul neînsufletit este adus în orasul natal si este îngropat în cimitirul Eternitatea din Bârlad, alãturi de tatãl sãu si alti membri ai familiei.
„Elena Bibescu, artistã desãvârsitã, cu suflet mare, desprins din toate meschinãriile unei lumi care nu a reusit sã-si imprime egocentrismul pe firea ei, a continuat pânã târziu sã se ocupe cu energie si dragoste maternã de Georges (G. Enescu)” – extras din scrisoarea lui Romeo Drãghici, unul din putinii muzicologi care au precizat rolul principesei în viata lui Enescu, scrisoare care este pãstratã la Biblioteca Nationalã din Paris.
Cunoscutã de publicul meloman parizian la sfârsitul secolului al XIX-lea drept o mare pianistã, povestea principesei Elena Bibescu s-a pierdut în istorie. Desi au rãmas putine mãrturii, distinsa româncã de rang nobil a fost consideratã de George Enescu drept o a doua mamã si i-a dedicat opera creatã pânã la Oedip. Pe când avea doar 17 ani, George Enescu si-a fãcut intrarea ca muzician la Paris si a sustinut un prim concert în fata unui public elitist în salonul principesei Elena Bibescu. Cunoscutã la acea vreme drept o mare pianistã, prin salonul ei de muzicã au trecut personalitãti precum Franz Liszt, Richard Wagner, Ignatiu Paderewski sau Marcel Proust. În acelasi loc, într-un cadru intim, a tinut sã-l prezinte si sã-l lanseze pe Enescu, intuind geniul acestuia.
Elena Bibescu a fost consideratã o a doua mamã de cãtre George Enescu, artistul o numea pe principesã „vice-mama”!
„Prima vice-mamã, Multumitã admirabilei fiinte superioare care a fost principesa Helene Bibesco (…) mi-a fost cântatã „Poema românã”. Ea mi-a deschis portile Parisului” – (George Enescu).
„Protectoarea lui George Enescu n-a apucat sã cunoascã nici mãcar Rapsodiile române, desi a avut revelata viitorului sãu de compozitor, asa cum nici Lorenzo de Medici, protectorul lui Michelangelo Buonarroti, n-a apucat sã se bucure de Pieta de la Roma, dar mai ales de splendoarea colosului David… Elena Bibescu i-a prevãzut însã lui George Enescu, cea dintâi, „eternitatea””, a mentionat scriitorul si profesorul C. D. Zeletin în „Mãrturisirea” (prefata) lucrãrii „Principesa Elena Bibescu, marea pianistã”, volum apãrut în 2007.
