REACTIE La Vaslui, scandalul sarpantelor fãrã autorizatie ia amploare. Se estimeazã cã, din cele 4.000 de apartamente situate la ultimul etaj, în jur de 80% nu au autorizatie de constructie. Primarul Vasile Pavãl spune cã nicio sarpantã din oras nu va fi demolatã, însã va încerca sã convingã populatia sã intre în legalitate. „Stiu cã, în majoritatea cazurilor, doar cei care locuiesc la etajul IV au suportat cheltuielile. Nu vreau acum, dupã atâtia ani, sã treacã iar prin niste cheltuieli greu de suportat, însã voi face în asa fel încât oamenii sã intre în legalitate. Trebuie ca si populatia sã înteleagã cã poartã responsabilitatea în cazul în care se întâmplã ceva. Noi vom cãuta solutii sã ajutãm oamenii, de asta am fost ales de oameni”, a spus primarul Pavãl.
„Sarpantele din Vaslui au fost fãcute, în majoritatea cazurilor, de cei care locuiesc la ultimul etaj, desi era obligatia tuturor celor care locuiesc în acel bloc. Unele au fost autorizate, altele nu. Din cauza evenimentelor care s-au petrecut în tarã în ultimele luni, când sarpante sau plãci de azbociment au fost luate de vânt si s-au înregistrat pagube materiale considerabile, Guvernul a transmis tuturor primãriilor sã facã un inventar al acestor sarpante si populatia sã intre în legalitate”, explicã primarul Vasluiului. Acesta a discutat cu reprezentantii Biroului de Urbanism din cadrul primãriei, dar si cu asociatiile de proprietari, si si-a propus sã inventarieze toate sarpantele din oras. Mai toatã lumea care locuieste la ultimul etaj, din cauza hidroizolatiilor care cedeazã foarte usor, si-a construit astfel de sarpante. Foarte multe au fost construite în vremea fostului primar Cristea si sunt din azbociment. Unele din sarpante dau semne cã ar ceda la un vânt mai puternic si, de aceea, ar fi nevoie ca fiecare locatar sã vadã dacã acea constructie mai este la fel de bine ancoratã ca acum 10-15 ani. Primarul Vasile Pavãl spune cã o astfel de inspectie va avea loc în urmãtoarele sase luni de zile, când se va vedea în ce stare sunt miile de sarpante din oras.
„Pentru asta am fost ales de oameni, sã gãsesc solutii”
Este clar, spune primarul, cã ar trebui ca astfel de constructii sã intre în legalitate. Dar cum, câtã vreme astfel de demersuri, pe care de obicei le suportã doar cei care locuiesc la ultimul nivel, înseamnã cheltuieli de peste 1.000 de lei? „Eu nu mi-am propus sã amendez pe nimeni, nu pentru asta am fost ales de oameni. Vreau sã caut solutii, sã vin în ajutorul vasluienilor, de asta m-au trimis la primãrie. În primul rând, vom vedea câte sarpante sunt în oras si câte dintre acestea au autorizatie de constructie. Dupã definitivarea listei, vom încerca sã intrãm usor-usor în legalitate, dupã ce vom discuta cu toate pãrtile implicate. Stiu cã majoritatea lucrãrilor de acest gen sunt suportate de cei care locuiesc la ultimul etaj, desi ar fi obligatia si a celorlalti locatari, asa cã nu vreau sã mai împovãrez acesti oameni. Mã gândesc de pe acum sã facem un gen de proiecte pe zone sau pe grupe de blocuri, proiecte standard, pe care populatia sã le poatã folosi pentru a primi acele autorizatii si a nu mai trece prin tot felul de expertize si cheltuieli. Sunt dispus sã ajut oamenii, dar si ei trebuie sã înteleagã cã poartã responsabilitatea în cazul în care se întâmplã o nenorocire, trebuie sã facã o simplã verificare a sarpantelor, sã vadã dacã plãcile de azbociment nu s-au crãpat sau dacã stâlpii de sustinere sunt deteriorati”, mai spune Vasile Pavãl.
Prefectul Renga vrea sã dea jos sarpantele
La sfârsitul lunii ianuarie, Primãria municipiului Vaslui a cerut tuturor asociatiilor de proprietari sã-si dea concursul pentru a identifica toate acoperisurile de tip sarpantã executate fãrã autorizatie de constructie la scãrile de bloc. Totodatã, a cerut administratorilor sã comunice proprietarilor aflati în cauzã termenul de 60 de zile, pus la dispozitie pentru intrarea în legalitate acolo unde modificãrile blocurilor au fost fãcute fãrã un aviz de specialitate. În marea lor majoritate, vasluienii sunt adãpostiti de acoperisuri ilegale, cele mai multe dintre sarpantele construite scãrilor de bloc fiind ridicate fãrã autorizatii de constructii. Aceste constructii se pot transforma oricând în pericole reale pentru viata cetãtenilor, nu o datã, bucãti de pe acoperisuri fiind aruncate de vânt în stradã. Asociatiile de proprietari, din lipsa fondurilor, se vãd legate de mâini si de picioare, desi recunosc cã ele ar fi responsabile de gestionarea problemei cu autorizarea si refacerea sarpantelor. Existã o lege care reglementeazã înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari care îi responsabilizeazã cu astfel de probleme pe presedintii si administratorii asociatiilor de proprietari. Proprietarii membri ai asociaţiei au obligatia sã aprobe si sã constituie un fond de reparatii anual, necesar pentru repararea si îmbunãtãtirea proprietãţii comune. Potrivit legii, comitetul executiv va pregãti si va prezenta adunãrii generale suma anualã necesarã pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimenteazã în avans, în transe lunare egale, prevãzute în lista de platã a cheltuielilor asociatiei de proprietari. Plãtile pentru repararea si îmbunãtãtirea proprietãtii comune se vor face din acest fond de reparatii. Asociatiile de proprietari nu-si neagã responsabilitãtile, dar în acelasi timp declarã la unison cã unul dintre principalele motive pentru care nu si le pot îndeplini asa cum scrie la lege este tot dezinteresul cetãtenilor. Marea majoritate, din neglijentã sau rea-credintã, a neglijat sã-si achite ani de zile cotizatiile cãtre asociatiile de proprietari adunând datorii de sute de milioane care paralizeazã din ratiuni financiare orice miscare a asociatiei de proprietari.
