PENAL…Sãtui de despotismul de care a dat dovadã în ultima vreme primarul Gigel Gãlãteanu, oamenii din Cretesti au început sã dea în vileag afacerile murdare ale edilului. Cea mai evidentã dintre ele este casa de vacantã construitã de primar din banii primãriei, asa cum sustin oamenii din comunã, si cu materialele cumpãrate pentru dezvoltarea infrastructurii Cretestiului. Asa au ajuns, în curtea edilului, forta de muncã plãtitã din bani publici, dar si masini de balast pentru constructia cãii de acces. Lista ilegalitãtilor comise de Gãlãteanu continuã cu vânzarea, cãtre un om de afaceri din Husi, a unei suprafete de 3 hectare din pãsunea comunalã sau cu angajarea sotiei ca director al Centrului de zi pentru bãtrâni, chiar dacã institutia nu functioneazã. „Sunt aduse câteva babe si puse sã împleteascã atunci când vin controale”, povestesc sãtenii. Apoi, se discutã în comunã de faptul cã medicul de familie a fost nevoit sã se mute în sediul insalubru al Cãminului Cultural, chiar dacã un cabinet medical ar fi putut functiona în clãdirea Centrului de zi, unde ar fi fost si nevoie de asistentã medicalã. Una dintre gogoritele demne de atentia organelor de anchetã este legatã de faptul cã, în 2009, Gãlãteanu a colectat câte 1.000 de lei de la oamenii din douã sate cu promisiunea cã le va aduce apa în casã. Nu a fãcut acest lucru. În schimb, întrebat ce a fãcut cu banii si când va aduce apa, edilul a rãspuns nesimtit unei bãtrâne: „când va picura din teava mea, atunci veti avea apã”.
Sãtenii din comuna Cretesti au ajuns la disperare, terorizati de comportamentul primarului Gigel Gãlãteanu. Oamenii se plâng cã, pe timpul ultimului sãu mandat, edilul a adoptat o atitudine despoticã, deranjat de faptul cã au început sã se audã din ce în ce mai multe voci împotriva acestuia. Cei care si-au fãcut curaj sã vorbeascã despre ce se întâmplã la Cretesti spun cã le este teamã de reactia lui Gãlãteanu. Si asta pentru cã, în ultima perioadã, edilul s-a apucat sã-si construiascã, din fondurile primãriei, o frumoasã casã de vacantã, cocotatã pe vârful unui deal si cu vedere si deschidere la drumul european. „Ceea ce a fãcut primarul încalcã orice lege si poate cã autoritãtile competente ar trebui sã ia mãsuri. Terenul pe care si-a construit cãsuta aceea nu-i apartine, dar l-a ocupat abuziv. Mostenitorii de drept sunt cei din familia Ciobãnasu: Gheorghe, Gelu si Mãndica. De când s-a apucat de constructie, a folosit si foloseste si acum angajatii primãriei si utilajele pentru nevoile lui personale. Utilajele acelea lucreazã douã ore în folosul comunei si patru ore în interesul lui Gãlãteanu. Plus cã tot materialul bun pentru infrastructurã a ajuns sã fie folosit în interesul primarului”, povestesc câtiva sãteni din Cretesti. Mai mult, oamenii mai spun cã a iesit si scandal, în comunã, pe aceastã temã. În schimb, edilul a gãsit o solutie pentru a adormi vigilenta celor care nu sunt de acord cu ilegalitãtile acestuia. Si-a trimis oamenii sã lucreze noaptea, în speranta cã asa nimeni nu-l va mai deranja.
Nevasta primarului, directorul Centrului de zi pentru bãtrâni
SEFA…De fapt, un centru care existã doar ca si locatie, si atât. Pentru cã activitate nu existã. „Cineva de la judet îl anuntã pe primar atunci când vine cineva în control. Si aduce câteva babe din comunã si le pune sã împleteascã pe acolo. În rest, clãdirea stã goalã”, povetesc sãtenii din Cretesti. De fapt, povestea Centrului este ceva mai complicatã. Oamenii din primãrie, sãtui de comportamentul ediului, încep sã povesteascã fapte incredibile. Gãlãteanu ar fi divortat de sotie, în urmã cu câtiva ani, dar locuiesc si îsi împart viata împreunã. Astfel, femeia a putut fi numitã director al unui centru a cãrui activitate existã doar pe hârtie. Mai mult, aceiasi oameni din primãrie povestesc cã acolo sunt si angajati: o bucãtãreasã si o femeie de serviciu. Unul dintre cei care au început acum sã dea cãrtile pe fatã povesteste o scenã demnã de cascadorii râsului. „Cei care primesc bani la Legea 416 sunt folositi, de multe ori, în grãdina de zarzavat a fostei sotii a primarului. Unul dintre cei care lucreazã acolo a luat, anul trecut, o cãpsunã sã o mãnânce si alctineva i-a atras atentia sã o punã înapoi pentru cã o vede pe camerele de supraveghere si nu îi va fi bine”, a povestit sãteanul.
Dispensarul comunal, mutat într-o clãdire insalubrã
INCREDIBIL…Chiar dacã a functionat o perioadã scurtã de timp în clãdirea care a fost restauratã si transformatã în Centru de zi pentru bãtrâni (fosta clãdire a dispensarului – n.r.), cabinetul medical deservit de medicul Galina Naidin a fost mutat într-o camerã a Cãminului Cultural, nefolosit de peste 8 ani. Chiar dacã are în îngrijire peste 1.700 de suflete, medicul este nevoit sã-si desfãsoare activitatea într-o camerã încãlzitã de o sobã, alãturi de douã asistente medicale. A transformat un hol, pe cheltuiala ei, în camerã pentru tratament si salã de asteptare. „Am functionat o perioadã scurtã de timp în sediul Centrului pentru bãtrâni, dar am fost nevoitã sã mã mut dupã ce am primit 1.000 de lei amendã pentru cã nu aveam cele trebuincioase”, a povestit medicul. De fapt, acesta a povestit cum a primit o singurã camerã în interiorul Cãminului unde nu avea voie sã batã mãcar un cui. Asta în conditiile în care avea nevoie de un spatiu mult mai mare, adecvat activitãtii medicale. Si la toate acestea a fost supus medicul din comunã, în conditiile în care, în alte localitãti din judet, primarii oferã locuinte si conditii la standarde europene numai pentru ca un medic sã ofere consultantã oamenilor din comuna pe care o pãstoresc.
Afacerile cu pãsunea comunalã ale edilului Gigel Gãlãteanu
TEPAR…Oamenii din comunã vorbesc si despre afaceri necurate ale primarului cu pãsunea din localitatea Cretestii de Sus. Se pare cã edilul ar fi concesionat si apoi ar fi vândut 3 hectare de pãsune unui om de afaceri din Husi, pentru suma de 100 de milioane de lei vechi, bani care ar fi intrat în buzunarul lui Gãlãteanu. Afaceristul ar fi cumpãrat terenul pentru a construi în zonã, numai cã a avut parte de o mare surprizã. Acea suprafatã de teren este traversatã de conducta care aduce gazul metan în municipiul Husi. În aceste conditii, nu s-a putut lua în discutie o eventualã clãdire. Astfel, afaceristul s-a trezit proprietar pe o bucatã de teren pe care nu poate construi absolut nimic. Mai mult, în comuna Cretestin circulã zvonul conform cãruia, anul trecut, Gigel Gãlãteanu a pus presiune pe consilierii locali pânã când trei dintre cei care erau în opozitie si-au dat demisia. În locul lor au venit altii care sunt de partea edilului si, la sedinte, nu fac decât sã ridice mâna si sã fie de acord cu orice propune acesta. Asa s-a ales edilul cu 40 de ari de teren, concesionati din proprietatea comunei. Nimeni din Consiliul Local nu a avut nimic împotrivã.
Si la Cretesti s-au luat bani pentru femeile maltratate de soti
AFACERI….Câte 6.000 de lei au intrat si în buzunarul câtorva femei din aceastã comunã, beneficiare ale unui proiect european pentru femeile maltratate si bãtute de soti. Numai cã situatia întâlnitã si în alte comune din judet se regãseste si aici. Bani au luat femeile propuse de edil, chiar dacã acestea nu au luat mãcar o palmã de le cel cu care îsi împart viata. Printre cele care au beneficiat de bani se numãrã si Rodica Paleagan sau Luminita Mihãilã, cunoscute ca femeile de casã ale fostei sotii a primarului si cele care muncesc pentru aceasta.
1.000 de lei pentru apã din „teava lui Gãlãteanu”
PENAL…Despre ilegalitãtile care au loc în primãria condusã de Gigel Gãlãteanu, oamenii din sat au multe de povestit. Dar una dintre cele mai grave dintre ele este legatã de aductiunea de apã. În 2009, edilul a adunat câte 1.000 de lei de la locuitorii din douã sate: CretestiI de Sus si Cretestii de Jos, pe motiv cã le va aduce apa în case. Si a adunat ceva bani dacã tinem cont cã au cotizat peste 75% din locuitorii celor douã sate. Numai cã acesta a fost singurul lucru pe care l-a fãcut. Întrebat, la un moment dat, de o bãtrânã din sat când îi va aduce edilul apa în casã, asa cum a promis, acesta a avut un rãspuns ce-l caracterizeazã: „Când va picura din teava mea, atunci o sã aveti apã”. Si cu asta au rãmas oamenii.
