REACTIE… Românii din zonele istorice au semnat, recent, în Parlamentul European o declaratie de unire în vechile granite ale României Mari, printre semnatari fiind si presedintele Asociatiei Comunelor din România, filiala Vaslui, primarul de Fãlciu, Neculai Moraru. Este si scopul pentru care luptã cu autoritãtile si cu bisericile tãrilor în care trãiesc, au spus acestia, în zonele în care drepturile românilor sunt cãlcate în picioare de autoritãti. O declaratie de unire a fost cititã de primarul din Corbi, judetul Arges, declaratie semnatã si de primarul comunei Fãlciu, membru în Liga Alesilor Locali Unionisti. Moraru a explicat, în Parlamentul European, greutãtile prin care trec românii din dreapta Prutului, având în vedere cã Fãlciul s-a înfrãtit cu sate din apropierea granitei si el, personal, cunoaste bine situatia de acolo.
Românii din Ucraina s-au plâns în Parlamentul European cã drepturile le sunt încãlcate din ce în ce mai mult, iar copiii lor vor ajunge sa nu mai poatã învãta deloc în limba românã. În Valea Timocului, majoritatea românilor au fost asimilati ca sârbi. Este doar una dintre problemele aduse în discutie în cadrul audierii publice “România si Regiunile Istorice: Culturã, Identitate, Valori Europene”, la care au participat reprezentanti ai comunitãtilor istorice românesti din afara frontierelor, dar si un grup de primari din România, printre care edilul Neculai Moraru, cel care se luptã de ani de zile pentru a realiza un punct de trecere a frontierei între România si R. Moldova, pe podul feroviar din comuna Fãlciu, care leagã cele douã tãri. S-au prezentat, în cadrul audierilor, aspecte privind încãlcãri grave ale drepturilor românilor care trãiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croatia, Ungaria. “Solicitãm autoritãtilor României ca, în cel mai scurt timp, sã aibã reactii coerente, sã elaboreze strategii, sã (re)negocieze tratate de vecinãtate spre a fi opritã alienarea si asimilarea fortatã a acestor comunitãti, pierderea culturii, limbii si istoriei lor, adicã a unei importante pãrti a patrimoniului nostru. Reprezentantii comunitãtilor istorice românesti din afara frontierelor considerã cã este foarte important ca strategiile, negocierile si actiunile decisive sã fie asumate la cel mai înalt nivel al autoritãtilor române. Putem întelege cã unele dintre tratatele de vecinãtate au fost încheiate în alt timp istoric si sub alte constrângeri geopolitice. Astãzi, însã, România este stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente si cu toatã autoritatea conferitã de aceastã calitate. De aceea, va trebui sã ne comportãm ca atare. Din pãcate, suntem cu totii vinovati cã s-a ajuns, din cauza prea multor cedãri – poate unele justificate, dar tot cedãri au fost -, ca în acest secol, în acest An European al Patrimoniului Cultural si în acest An Centenar, sã existe “vinovãtia de a fi român”. O vinovãtie care este tratatã doar prin “curajul de a fi român” al celor care trãiesc în afara granitelor, dar nu foarte departe de România. Este prea putin pentru un stat membru al Uniunii Europene…”, este declaratia publicã cãtre presedintele României a europarlamentarului Mircea Diaconu Vicepresedinte al Comisiei pentru culturã si educatie din Parlamentul European, declaratie aprobatã de cãtre toti cei prezenti.
