Constanţa Buzea, prima soţie a lui Adrian Păunescu, dezvăluie in jurnalul „Creştetul gheţarului” că poetul ar fi inşelat-o in timp ce era însărcinată cu primul lor copil, Ioana. Mai mult, potrivit acesteia, poetul ar fi avut fete gemene cu presupusa amantă.
Poeta Constanţa Buzea a fost soţia lui Păunescu timp de 16 ani, între 1961 şi 1977, perioadă în care i-a dăruit doi copii: Ioana (născută în 1967) şi Andrei (în 1969). În jurnalul “Creştetul gheţarului”, publicat la Editura Humanitas în 2009, Buzea descrie căsnicia zbuciumată alături de Păunescu.
Una dintre întâmplări, datată 5 august 1969, e halucinantă: “Câteva luni după naşterea Ioanei, stând noi de vorbă, încercam să-l asigur că următorul nostru prunc o să fie băiatul pe care şi-l doreşte. Dar îi scapă o remarcă aiuritoare, că lui i se vor naşte numai fete. Cum aşa?! Fără să-i pese de efect, mi se spovedeşte cu orgoliu că este tată şi la altă casă. Că o nebună îndrăgostită de el i-ar fi născut gemene”. Lui Buzea nu-i vine să creadă şi cere detalii. “- Eşti convins că sunt ale tale? – îi spun. – Vrei să le vezi? – îmi răspunde”. Întâlnirea dintre soţie şi amantă se desfăşoară într-o încordare mută.
«Adrian pendulase între două femei»
“Îmi deschide o blondă nisipie şi mă pilotează în tăcere către un pătuţ cu grilaj în care copiliţele îşi zbăteau bucuroase mânuţele şi genunchii, între jucării şi păpuşi, într-un aranjament ostentativ şi abundent. E o femeie măritată. Mai scundă decât mine. Nu spune mare lucru, instruită, cu siguranţă, de el la telefon. Nu se aşteptase, deduc, să mă vadă atât de calmă. Eram edificată. Casa mirosea a lapte şi a vanilie, ca şi la noi. Fetele – copii identice ale Ioanei mele. Eu năşteam în iunie, ea în septembrie! Adrian reuşise performanţa de a trăi liniştit, pendulând între două femei, una mai naivă decât alta, nevasta şi amanta, amândouă însărcinate, apoi lehuze, alăptând prunci dolofani”, scria Constanţa Buzea în jurnal. Femeia mărturiseşte însă că nu a putut trece peste acest şoc şi nu a iertat niciodată infidelitatea poetului. “Rănită, minţită, nu mă văd iertând. (…) Pe ea n-o condamn. Himerele ei, iluziile ei sunt ca şi fireşti, ca şi ale mele oarecând. Dar pe el nu-l absolv de vinovăţie”, mai spicuim din însemnările poetei.
Mormântul maestrului, acoperit cu flori
Nu puţine sunt persoanele care l-au admirat pe Adrian Păunescu, i-au iubit poeziile şi l-au respectat pentru talentul şi valoarea lui. Ieri, la doar o zi după ce poetul a fost coborât în mormânt, oamenii continuau să vină să-i aprindă o lumânare.
Mormântul poetului din Cimitirul Bellu din Capitală era ieri acoperit de un munte de flori. Oamenii care nu au putut ajunge duminică la înmormântare au venit să-i aducă un ultim omagiu maestrului care s-a stins din viaţă vineri dimineaţă. După ce i-a aprins o lumânare, Sorina Enache (61 de ani) a oftat îndelung. “Am fost dată peste cap după ce am aflat de moartea poetului. Cine caută să-l denigreze acum şi să-l pună la zid mai bine s-ar gândi de două ori înainte”, ne-a mărturisit femeia. “Un mare om şi un şi mai mare poet… Este mare păcat că ne părăsesc oamenii de valoare”, ne-a spus cu ochii înlăcrimaţi şi o pensionară.
Au aprins lumânări la Reşiţa
Admiratorii din Reşiţa, Caraş Severin, care nu au putut ajunge la înmormântarea poetului, s-au strâns duminică, dar şi ieri, în Parcul Tricolorului din oraş şi au aprins lumânări în memoria maestrului (foto). În acest timp, la Vatra Dornei, Suceava, edilii au decis ca strada pe care poetul avea o casă să îi poarte numele. (Mircea Popovici)
Ultima masă a poetului: o ciorbă de casă
Prof. dr. Mircea Beuran, unul dintre medicii care l-au îngrijit pe poetul Adrian Păunescu la Spitalul Floreasca, a povestit că, atunci când starea pacientului se ameliorase, medicii i-au dat voie să mănânce ceva uşor: o ciorbiţă gătită de soţia sa. A fost ultima sa masă. “S-a bucurat că poate mânca o ciorbă adusă de acasă, dar spunea că aceasta nu mai are gustul pe care îl ştia”, a rememorat chirurgul pentru Agerpres. Beuran a mai adăugat că, aflat pe patul de spital, “Păunescu nu avea curajul să admită că va muri”.
libertatea.ro