Implicarea preşedintelui Igor Dodon în privatizarea hotelului Codru de către oligarhul Vladimir Plahotniuc ajunge din nou în vizorul opiniei publice. Centrul de Politici şi Reforme solicită Preşedinţiei mai multe informaţii privind pretinsele acţiuni ale lui Igor Dodon în perioada în care a fost privatizat hotelul Codru, perioadă în care actualul şef al statului era ministru al Economiei.
De menţionat că în 2014 Jurnal TV a intrat în posesia contractului de vânzare-cumpărare a hotelului Codru, act care demonstrează că cel care a privatizat proprietatea statului cu bani mărunţi a fost actualul şef al PD, Plahotniuc. Acesta a achiziţionat imobilul cu 50 de milioane de lei, iar ulterior Curtea de Conturi a stabilit că statul a fost prejudiciat în urma acelei tranzacţii cu peste 160 de milioane.
„În anii trecuţi, în cadrul mai multor talk-show-uri, inclusiv în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2016, jurnalişti de la diferite televiziuni şi instituţii media v-au adresat aceeaşi întrebare – despre implicarea dumneavoastră, în calitate de Ministru al Economiei, în procesul privatizării Hotelului „Codru”, petrecută în anul 2008. Aţi fost întrebat de mai multe ori despre acţiunile şi inacţiunile Domniei voastre într-un proces de privatizare care a prejudiciat statul cu 16 milioane de euro. În mai multe emisiuni, aţi oferit acelaşi răspuns – că aţi adresat, împreună cu prim-ministrul de atunci, Zinaida Greceanîi, o scrisoare secretizată către preşedintele Voronin. Înţelegem că, prin semnarea acestei scrisori, aţi confirmat opiniei publice suspiciunile dvs. referitor la procesul de privatizare”, se spune în adresarea Centului de Politici şi Reforme.
Totodată, experţii atenţionează că, în conformitate cu prevederile articolului 8 al Legii privind Secretul de Stat, nu se atribuie la secret de stat şi nu pot fi secretizate informaţiile privind „faptele de încălcare a legii de către autorităţile publice şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acestora” punctul (1), litera (f).
De asemenea, punctul 2 al aceluiaşi articol interzice expres secretizarea informaţiilor „în cazul în care aceasta ar putea limita accesul la informaţiile de interes public, s-ar putea răsfrânge negativ asupra realizării programelor de stat şi de ramură ale dezvoltării social-economice şi culturale sau ar putea reţine concurenţa dintre agenţii economici”.
