LUPTÃTOR…Zeci de credinciosi si trei preoti au participat, luni, la sfintirea a 100 de cruci din lemn pe terenul ce urmeazã sã se contruiascã cea mai mare moschee din Europa. Printre fetele bisericesti care au participat la actiunea de sfintire s-a aflat si pãrintele Tomozei Gheorghe, din Vaslui, un simbol al luptei anti-Chevron de la Pungesti. Asa cum era de asteptat, Patriarhia Românã a dezaprobat “actiunea organizatã în seara zilei de 14 septembrie pe terenul din Bucuresti atribuit comunitãtii musulmane” afirmând despre cei trei preoti care au sfintit crucile cã nu au “apartenentã canonicã la o obste monahalã”.
Ca sã ne dãm seama de ce Patriarhia Românã a condamnat gestul credinciosilor este suficient sã ne uitãm peste proiectul Legii salarizãrii în sistemul bugetar. Potrivit actului, Patriarhul Daniel va primi, începând de luna viitoare, un salariu brut de 20.000 de lei, ceea ce înseamnã 14.727 de lei net. Conform aceleiasi legi, mitropolitii Bisericii Ortodoxe Române vor primi lunar de la stat un salariu net de 13.981 lei. Totodatã, 39 de episcopi sau episcopi vicari patriarhali vor avea un salariu net de 12.990 lei. Autoritãtile au estimat cã de la bugetul de stat vor primi sprijin lunar 16.625 de clerici. Desi a slujit o viatã Bisericii Ortodoxe, preotul Tomozei Gheorghe de la Pungesti nu se numãrã printre privilegiatii acestei noi legi de salarizare. Poate asa se explicã libertatea cu care acesta continuã sã lupte pentru credinta poporul român ! În vârstã de 99 de ani, pãrintele a fost prezent luni pe terenul pe care urmeazã sã se construiascã cea mai mare moschee din Europa, unde, alãturi de alti doi preoti, a sfintit 100 de cruci de lemn. Evenimentul s-a bucurat de o prezentã numeroasã, peste 150 de credinciosi luând parte la slujbã. A fost modul lor de a spune cã nu vor moschei pe pâmânt românesc
Simbol al luptei anti-Chevron
Pãrintele Gheorghe Tomozei l-a simtit pe Dumnezeu întotdeauna aproape de el, asta si datoritã educatiei primite în familie. “Primul preot din familie a fost strãbunicul meu. A slujit pe meleagurile Pungestiului acum 100 de ani. Bunica mea a fost crescutã la o scoalã de maici.” La fel ca înaintasii lui, si el a ales calea preotiei. A fãcut o parte din seminarul teologic la Mãnãstirea Neamt, apoi s-a mutat la Caransebes. A slujit în Harghita si Covasna, apoi în Dragomiresti. A construit o bisericã la Podul Turcului. De câtiva ani, s-a întors acasã, la Pungesti unde a continuat sã-si apere credinta, cu aceeasi ardoare ca în tinerete A devenit cunoscut la nivel national dupã ce în urmã cu doi ani a luptat împreunã cu pungestenii împotriva companiei americane Chevron. A fãcut-o cu ajutorul rugãciunii, dar si fizic, opunându-se nu de putine ori actiunilor Jandarmeriei. “Poate vã întrebati ce caut aici, în locul unde Satana îi asmute pe oameni, unii împotriva altora. Cine ar fi crezut cã se mai poate întâmpla ca niste oameni tineri sã loveascã cu atâta urã în pãrintii lor ?! În copiii lor ?! Asta au fãcut jandarmii, au lovit în pãrinti , în copii. Vin pentru cã oamenii ãstia au nevoie de mine. Am simtit cã trebuie sã fiu aici, mai ales noaptea”, spunea, în toamna lui 2013, pãrintele Tomozei.
Reactia BOR dupã sfintirea celor 100 de cruci: “Un gest provocator”
Guvernul a adoptat, pe 27 mai, o hotãrâre în care a prevãzut sã ofere Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pãtrati în Bucuresti, pe o perioadã de 49 de ani, pentru construirea unei moschei de mari dimensiuni, cu o capacitate de 2.000 de persoane. De la adoptarea hotãrârii si pânã în prezent, românii au protestat împotriva construirii moscheii pe pãmânt românesc. În luna august, mai multe persoane au adus pe terenul respectiv, sapte purcei vii, vopsiti cu rosu galben si albastru, precum si douã carcase de porci congelate, pe care le-au îngropat acolo. Unul dintre initiatorii actiunii si-a motivat gestul, declarând: “Legea musulmanã spune cã dacã îngropi un porcusor pe locul unde se doreste constructia unei moschei, aceasta nu se va mai construi”. La începutul lunii septembrie, pe terenul respectiv a fost asezatã o cruce de piatrã, grea de o tonã. Gestul de luni al celor peste 150 de bucuresteni, de sfintire a 100 de cruci pe locul unde urmeazã sã se construiascã moscheea, i-a scos din sãrite pe sefii Patriarhiei Românã. Printr-un comunicat de presã, conducerea BOR dezaprobã actiunea credinciosilor si a celor trei preoti. “Patriarhia Românã îsi exprimã surprinderea si dezaprobã actiunea organizatã, fãrã aprobarea Arhiepiscopiei Bucurestilor, în seara zilei de 14 septembrie, pe terenul din Bucuresti atribuit comunitãtii musulmane, în care au fost implicati trei clerici cu statut necanonic: un preot pensionat din Bucuresti, prezent acolo fãrã binecuvântarea Bisericii (care va fi cercetat pentru încãlcarea regulamentelor bisericesti), precum si doi monahi, unul exclus din obstea mãnãstirii Petru Vodã, judetul Neamt, iar celãlalt, din judetul Vaslui, fãrã apartenentã canonicã la o obste monahalã. De altfel, cei doi monahi au participat si la protestele spontane din localitatea Pungesti, judetul Vaslui, în urmã cu doi ani” se aratã în comunicatul Patriarhiei.
