• prefectul Mitea s-a reîntîlnit, ieri, cu un cubanez, fost coleg de facultate, pe care nu l-a mai văzut de 35 de ani • pret de cîteva ore, printre telefoane de la minister si pe diverse teme din judet, prefectul a desirat amintiri cu Raul Hernandes • de Sărbători, cubanezul va colinda alături de prefect pe la colegii de facultate • chiar dacă anii au trecut, spiritul tînăr din studentie încă mai sălăsluieste în sufletele celor doi protagonisti • la revedere li s-a alăturat un alt coleg, inginerul Traian Vararu, directorul Directiei Agricole •
Prefectul Ilie Haralambie Mitea, despre care abia ieri am aflat că apropiatii îi spun „Titi“, iar în facultate era alintat cu „Uscatuă’“, pentru că era foarte slab, a avut ieri una o cu mare încărcătură emotională de cînd este la cîrma Neamtului. Fiind adus cu treburile administrative ale tării din Sibiu la Piatra, prefectul si-a întîmpinat un foarte vechi prieten, pe care nu l-a mai văzut din toamna lui ă’77, la sediul Palatului Administrativ. Cel care l-a vizitat este Raul Hernandes, un cubanez cu care prefectul a fost coleg de facultate la Bucuresti, amîndoi terminînd Zootehnia. Lor li s-a mai alăturat un coleg de facultate, unul de-al locului, Traian Vararu, director al Directiei Agricole Neamt. Raul a plecat în Cuba din toamna lui ă’77, alături de fetita sa Xitlali, care atunci avea doi ani. Mama ei, o mexicancă, a ales să divorteze si să rămînă în România, copila fiind crescută în Cuba de tatăl ei pînă a terminat liceul. Apoi a ajuns studentă în Barcelona, unde s-a căsătorit si de doi ani si-a luat tatăl aproape.
Scrisori pierdute
Întîlnirea dintre prefect si colegul lui de cameră a fost extrem de emotionantă, în primul rînd pentru că niciunul dintre ei nu stia la ce să se astepte din partea celuilalt. Cubanezul s-a minunat că prefectul e „gras“, desi nu se poate spune chiar asa, dar avînd în vedere că în facultate era poreclit „Uscatuă’“ pentru cît de slab era, e de înteles omul. Ilie Haralambie Mitea a fost cu mult mai surprins, în primul rînd pentru că Raul are acum chelie în locul claiei de păr din studentie. După despărtirea de după facultate, Titi Mitea, asa cum îi spun prietenii, i-a trimis scrisori bunului prieten din studentie, dar n-a primit niciodată răspuns. „N-am primit nici o scrisoare, iar după vreo două luni de la revenire în Cuba, am pierdut toate adresele prietenilor din România“, a spus Raul în româneste, limbă pe care n-a mai vorbit-o de 35 de ani încoace, cu două mici exceptii, cînd a discutat la telefon. Cu toate acestea, întelege tot ce aude în jur si se exprimă foarte bine avînd în vedere ruperea pe care a suferit-o de România atîta vreme. „Aud acum cuvinte pe care nu le-am mai auzit de cînd eram student. Dar parcă le stiu de-o viată. Unele parcă nu stiu ce înseamnă, dar auzit mai multe, îmi dau seama de însemnătatea lor“, a spus oaspetele.
Sfat excetional
Cei doi au fost colegi de cameră timp de trei ani în studentie, pentru că exista obligativitatea ca studentii străini să stea în cameră cu români. „Un profesor ne-a spus că dacă un om învată 5.000 de cuvinte dintr-o limbă, atunci se va descurca în acea limbă. Asa că am învătat de la Raul spaniola, iar eu l-am învătat româna. Mama trimetea pachet în fiecare lună, iar Raul lua plăcintele si le mînca sub plapumă. Vinul, tot de el era confiscat. Nici nu mai dădea pe la cantină cînd aveam pachet de la mama. Vacantele le petreceam împreună la Sibiu si pentru că eu schiam, el rămînea la noi acasă. Avea si cheie de la noi“, a povestit prefectul.
Amintiri din studentie
Pentru a depăna povestile care îi leagă pe cei doi ar trebui zile în sir. Cele mai frumoase amintiri sînt legate de chefurile din cămin, de examenele luate pentru că uneori pozau în „băieti buni“, dar nu lipesc dintre picanterii chipurile angelice sau dimpotrivă, ale studentelor. „Avea Titi, succes la fete… nici nu trebuia să depună prea mult efort! Veneau ele! Si chefurile… Ce viată frumoasă! Ce mai cîntam, ce ne mai distram!“, a povestit cubanezul si, spre surprinderea noastră, si-a amintit cîteva stofe dintr-un cîntec din tinerete: „Hai să bem/ F…-i amarul/ C-am vîndut boii si carul! (…)“. Si versurile au curs de parcă Raul le-ar fi fredonat astă-noapte. Apoi si-au amintit cum unul dintre profesorii lor, de loc din Peru, a încercat pălinca noastră si s-a îmbătat atît de tare încît a ajuns să doarmă cu capul într-un frigider. Pentru că le veneau în minte si trăsnăi care e bine să nu fie stiute de toată lumea, cubanezul a vorbit cu prefectul în spaniolă. Raul Hernandes a venit cu avionul din Barcelona la Cluj, după care a fost adus cu o masină la o pensiune din apropierea Pietrei. „Dimineată, la micul dejun, ospătarul mi-a spus că vine cineva să mă ia. Apoi am aflat că vine cineva din partea prefectului judetului Neamt. Habar n-aveam ce înseamnă asta, pentru că nu stiam că Titi a ajuns în asa functie! Si am ajuns aici, la Prefectură. Acum vreau să reusesc să mă plimb prin tară, să văd ce s-a schimbat! Vreau să văd cum s-a înfrumusetat România de cînd am plecat eu de aici. Vreau să cunosc familia lui Titi, poate vom merge si la alti colegi de facultate! Vreau să mă bucur de orice cît voi sta aici“, a spus Raul.
Maimutoiul din geam
Xitlali, fiică a lui Raul, are acum 37 de ani si si-a primit botezul în bratele sotilor Mitea, la Biserica Romano-Catolică din Sibiu. Zilele acestea, cei doi părinti – natural si spiritual – vor să ajungă la lăcasul de cult pentru a vedea documentele emise la botez. Prefectul si-a adus aminte cum prietenul său se pieptăna cu un pieptene special, din lemn, care putea fi folosit în ditamai claia de păr negru si cret. Apoi, rîzînd cu poftă, si-au amintit de maimutoiul pe care îl atîrnau în geam, semn că era camera „ocupată“ de vreunul dintre ei cu vreo cunostintă, celălalt fiind nevoit să caute chirie pe la prieteni. „Multi ani m-am gîndit cum să fac să-l scot pe Raul din Cuba. Si de fiecare dată cînd ziceam că plec spre tara lui se mai agătau trei de mine – sotia si cei doi copii, care nu voiau să mă lase singur, pentru că ziceau că nu vor mai avea ocazia să vadă Cuba. Doar că de fiecare dată aveau alt program si nu mai puteam pleca. Mare mi-a fost bucuria cînd am aflat că e în Barcelona si am dat de el, invitîndu-l în România. În facultate gătea foarte bine orezul si pestele. Acum am să fac tot ce pot să îi reamintesc gustul mîncărurilor românesti“, a spus prefectul Ilie Haralambie Mitea.