Prafuri legale în loc de heroină

Nouă din zece dependenţi de droguri au dat heroina pe produse din „magazinele de vise”.

Numărul consumatorilor de plante sau de prafuri comercializate în „magazinele de vise” s-a triplat, în primele şase luni ale acestui an, faţă de întreg anul trecut.

În plus, mare parte dintre dependenţii de stupefiante au renunţat la heroină sau cocaină în favoarea „ierburilor” tratate chimic. Aşa arată ultimul bilanţ al autorităţilor care admit că sunt depăşite de situaţie şi că nu au găsit nici măcar soluţii pentru a identifica toate substanţele existente pe piaţă.

Cât despre prevenire, singura care ar putea stopa fenomenul, nu se poate face corect şi din cauză că fondurile europene care ar fi trebuit să ajungă în vistieria Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) sunt blocate.
400 de consumatori, trataţi doar în centrele ANA

Situaţia s-ar rezuma astfel: tinerii nu ştiu ce consumă şi la ce riscuri se expun, iar medicii şi poliţiştii recunosc că „explozia” de produse etnobotanice nu poate fi con trolată. Doar în Bucureşti sunt peste 150 de „magazine de vise”, care vând ierburi tratate chimic şi care, la ce rerea clientului, pot face şi livrări la domiciliu.

„Substanţele chimice folosite la tratarea etnobotanicelor sunt o nebuloasă. Se cunoaşte doar că aceste plante sunt tratate în laboratoare din China”, susţin ofiţeri de la Crimă Organizată.

La rândul lor, medicii avertizează că, spre deosebire de heroină sau alte droguri, plantele comercializate în aceste magazine afectează inima şi dau o dependenţă psihică îngrijorătoare. Antidot nu există, iar psihologii atrag atenţia că liceenii sunt cei mai expuşi şi îngroaşă nu doar rândurile consumatorilor, ci şi pe cele ale distribuitorilor.

Tuturor acestor probleme li se adaugă şi cea a ANA – transformată, anul trecut, când piaţa se pregătea de „explozia” produselor etnobotanice, într-un simplu serviciu, în subordinea poliţiei. Cu acest statut, agenţia nu a mai avut acces la fondurile europene şi, ca atare, nu a mai putut finanţa nici măcar programele de prevenire antidrog aflate în derulare. Fostul ministru Vasile Blaga a realizat cât de gravă este lipsa de prevenire în acest domeniu şi a intenţionat să-i redea Agenţiei Antidrog competenţele, însă niciun oficial al Internelor nu ştie dacă planul lui Blaga va fi continuat de actualul ministru.

Până la o decizie care ar putea duce la absorbţia milioanelor de euro de la UE, specialiştii ANA au continuat să analizeze situaţia consumului de droguri, iar rezultatele sunt îngrijorătoare: dependenţa este din ce în ce mai mare în rândul tinerilor. „Intoxicaţiile acute cu substanţe etnobotanice sunt pe primul loc în 2010. Studiile noastre arată că sunt de trei ori mai mulţi consumatori în primele şase luni ale acestui an faţă de întreg anul 2009”, susţine comisarul-şef Bogdan Iaşnic, şeful ANA.

Dovadă stă şi numărul mare de consumatori de droguri, 400, care vin la tratament doar în centrele agenţiei din Capitală. „Este o situaţie fără precedent. De aceea, vom redistribui personalul din centrele aflate în provincie şi-l vom aduce în Bucureşti. Practic, vor fi două echipe la fiecare centru, care vor lucra de dimineaţa până noaptea. Acum, consultaţii se fac până la ora 16.00”, adaugă Iaşnic.

Mai nocive decât heroina

Nu doar centrele ANA sunt suprasolicitate, ci şi Spitalul „Alexandru Obregia”, unde saloanele gem de clienţi ai spice shop-urilor. „Etnobotanicele sunt mai nocive decât heroina şi afectează inima, iar manifestările acestor consumatori sunt adesea confundate cu cele ale bolnavilor psihic.

De asemenea, riscul de accidente prin moarte subită este mai mare. Cert e că mai toţi consumatorii «uită» de heroină pentru plantele acestea. De alt fel, 9 din 10 tineri care vin al spital au consumat etnobotanice”, explică medicul Lucian Vasilescu. Potrivit specialiştilor, tratarea acestor pacienţi e îngreunată şi de lipsa kiturilor pentru depistarea substanţelor consumate.

„Tinerii încearcă produse noi din dorinţa de aventură”

Psihoterapeutul Anda Păcurar spune că nici tinerii care au apelat la ajutorul ei nu ştiu exact ce consumă, pentru că apar mereu produse noi pe care nu se tem să le încerce.

Iar reacţiile în urma consumului de etnobotanice sunt în general foarte puternice, surprinzătoare chiar şi pentru cei care au un istoric de consum: „Pot trăi sentimente puternice de depersonalizare şi stări de anxietate imposibil de suportat. De regulă, aceste stări revin la cel mai mic consum şi, totuşi, ei nu renunţă, pentru că altfel simt că se plictisesc şi că au o viaţă banală”, a explicat Păcurar.

Potrivit acesteia, astfel de substanţe au intrat pe listele de consumale liceenilor, iar unii dintre ei au început chiar să le distribuie colegilor. „De regulă, adolescenţii sunt cei mai dispuşi să încerce produse noi, iar, pe măsură ce trece timpul, pot avea şi un consum constant de iarbă şi «k» – ketamină. În astfel de situaţii, dependenţa este puternică, stările sunt paroxistice şi, totuşi, tinerii preferă să creadă că au stări de anxietate, atacuri de panică, stres, din cauza familiei sau a volumului de muncă, şi nu din cauza substanţelor consumate”, adaugă psihoterapeutul. Iar unul dintre argumentele folosite de liceeni pentru consumul de etnobotanice este acela că sunt mai ieftine decât ţigările.

„Dacă fumez un pachet de ţigări pe zi, cheltuiesc pe lună peste 2.000 de lei. Cumpărând produse de la shop fac economie, pentru că, de exemplu, 500 grame de «smoke » costă 50 lei şi pot face două ţigări. Pe săptămână, consum cam patru ţigări, dar mai ai şi alte satisfacţii…”, explică un consumator.

evz.ro