Comisia Europeană, organul executiv al Uniunii Europene, a declanşat miercuri procedura de infringement împotriva României pentru depăşirea, în anul 2008, a limitei de pulberi în suspensie la Galaţi şi în alte patru locuri din ţară: Cluj, Craiova, Timişoara şi zona de nord.
Asta înseamnă că, nici după momentul aderării la UE, ţara noastră nu a făcut progrese în privinţa diminuării poluării atmosferice până la limitele aplicabile în Uniune, iar CE şi-a pierdut răbdarea şi a decis să ia măsuri.
Atenţionarea este primul pas al procedurii de infringement, ce poate ajunge până la amendarea severă a ţării care a încălcat legislaţia UE, în cazul de faţă o directivă privind îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi sănătăţii publice până în 2020, cu o perioadă de tranziţie până în iunie 2011 în cazul pulberilor în suspensie.
Pentru acestea există două valori limită: o concentraţie zilnică de 50 micrograme pe metru cub, care nu poate fi depăşită mai mult de 35 de zile pe an, şi o concentraţie anuală de 40 de micrograme pe metru cub. Acum, Garda Naţională de Mediu are două luni la dispoziţie pentru a-i oferi Comisiei explicaţii.
Ce sunt pulberile în suspensie?
Pulberile în suspensie, a căror denumire ştiinţifică este PM 10, reprezintă un amestec complex de praf (din şantierele de construcţii şi de pe străzi) şi pulberi (de la pneurile autovehiculelor) cu picături de lichid (din activitatea industrială, de la centralele termoelectrice şi de la sistemul de încălzire a populaţiei).
Au existat depăşiri ale nivelului de pulberi în suspensie la Galaţi, aşa cum susţine Comisia Europeană? Da, recunoaşte Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu.
„În perioada decembrie 2007-ianuarie 2008, nivelul de PM 10 a depăşit valoarea limită de 50 de micrograme pe metru cub, ajungând până la 90 de micrograme pe metru cub. La acea vreme, Uzina Cocsochimică din Combinatul Siderurgic ArcelorMittal Galaţi – responsabilă pentru 60 la sută din poluarea atmosferică din oraş înainte de închiderea sa, în 2009 – încă funcţiona”.
„Ei bine, în perioada menţionată, la Galaţi a fost un plafon de ceaţă foarte jos şi nu s-a putut realiza dispersia în atmosferă a pulberilor, de aceea s-au produs acele depăşiri”, a explicat şeful Comisariatului Judeţean, Mihai Turcu.
„De atunci, însă, nu au mai fost semnalate depăşiri ale valorii limită de pulberi în suspensie. Media pe anul trecut, de exemplu, a fost de 14-15 micrograme pe metru cub”, a adăugat oficialul. Asta nu înseamnă, însă, că aerul pe care îl respirăm aici, la Galaţi, poate fi îmbuteliat şi vândut în scop terapeutic. Iată de ce!
Poluarea aerului se menţine
Chiar dacă poluarea aerului a scăzut cu 60 la sută după închiderea UCC, aşa cum susţin comisarii de mediu, la Galaţi există încă foarte mult praf. Anul trecut, de exemplu, numai Combinatul Siderurgic a trimis în atmosferă 1.438 de tone de praf, adică patru tone pe zi.
Surse importante de praf au fost şi şantierele deschise în tot oraşul, din 2009, de firmele de construcţii care lucrează la înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare, prin Programul European ISPA.
În cel mai nou şantier ISPA, de pe strada Basarabiei (de la intersecţia cu strada Domneasă până la Baia Comunală), praful depus pe maşinile riveranilor poate fi îndepărtat de acum cu mătura de nuiele. Cea pe care o folosesc, încă, societăţile de salubritate din Galaţi.
„Eu le-am atras atenţia societăţilor locale de salubritate de foarte mulţi ani să nu mai folosească măturile de nuiele, cu care ridică praful de pe străzi ziua în amiaza mare, şi le-am recomandat să utilizeze maşini de aspirat, şi numai pe timpul nopţii. Nu au reacţionat”, a relatat, acuzator, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Mihai Turcu.
Mai aduc praful în oraş şi maşinile care vin de pe străzi neasfaltate, pe timp ploios, cu noroiul de o palmă pe anvelope. Noroiul se usucă apoi pe străzi şi, cu puţin ajutor din partea traficului şi a măturătorilor, este ridicat în atmosferă.
Ne bagă în boală
Anual, zeci de mii de gălăţeni se îmbolnăvesc din cauza poluării atmosferice. Raportările făcute de medicii de familie arată că, în anul 2007, peste 46.000 de locuitori ai municipiului au dezvoltat afecţiuni uşoare, grave sau fatale.
Victime cad mai ales copiii, care dezvoltă alergii, infecţii sau tumori. O altă categorie puternic afectată este cea a bolnavilor de astm sau de inimă, ale căror simptome se înrăutăţesc pe fondul poluării cu pulberi în suspensie. Efectele poluării sunt accentuate de lipsa spaţiilor verzi.
