NECÃJITI Pentru aproape 200 de vasluieni, cantina socialã este singurul sprijin. Tineri sau bãtrâni, oamenii vin aici sã primeascã ceva de mâncare si, în majoritatea cazurilor, este singura masã de care au parte. La 27 de ani, Nicoleta, mamã a patru copii, este somerã, si vine zi de zi la masa sãracilor oferitã de Primãria municipiului. Ca ea sunt multi nevoiasi, care cu greu reusesc sã-si mai ducã traiul de pe o zi pe alta.
În fiecare zi 192 de persoane cu venituri sub 125 lei lunar beneficiazã de masã la cantina socialã din subordinea Primãriei, situatã în Crucea Gãrii, în incinta fostului restaurant Bon Gusto. Pot beneficia de masã si persoanele singure si familiile ale cãror venit net mediu lunar este mai mare de 125 lei, beneficiarul trebuind sã achite o contributie de 30% din venit, fãrã a depãsi costul meselor servite. Distribuirea hranei se realizeazã o datã pe zi, între orele 11.00 si 15.00, iar pentru ziua de duminicã se distribuie hranã rece. Trei bucãtãrese se ocupã de pregãtirea si servirea mesei în limita alocatiei prevãzute de reglementãrile legale, care este de 6 lei. „Astãzi am pregãtit ciorbã tãrãneascã cu carne de porc si mazãre cu cârnati. De obicei servim si desert, cum ar fi un fruct sau o prãjituricã.”, ne-au spus acestea. Desi nu câstigã foarte mult, femeile sunt binedispuse si spun cã pregãtesc cele mai gustoase bucate pentru nevoiasi. De asemenea, angajatii cantinei asigurã transport gratuit pentru persoanele care solicitã acest serviciu de distribuire a hranei la domiciliu si care, din motive obiective, nu se pot deplasa la sediul cantinei. „Sunt distribuite 32 de portii la domiciliile persoanelor aflate în imposibilitatea de a ajunge la cantinã, persoane înaintate în vârstã, cu handicap sau cu alte probleme. Doi angajati se ocupã de acest lucru, de regulã soferul si una din bucãtãrese.”, a spus Bogdan Cristea, seful cantinei sociale.
Povestile sãrmanilor
„Luãm la pachet acasã si mâncãm cu totii”
Nicoleta are 27 de ani si merge la cantinã zi de zi însotitã de cei 4 copii. Cei mici nu intrã înãutru ci o asteaptã nerãbdãtori afarã si, nemaiavând rãbdare pânã acasã, trag de sacosele cu mâncare în momentul în care femeia iese din cantinã. „Am patru copii, o fetitã de 3 luni, doi gemeni în vârstã de 4 ani si unul de 6 ani. Nu lucrãm nici eu, nici sotul. Cu toate cã ne-am dori foarte mult, nu avem unde. Acum ai loc de muncã doar dacã ai pile. Singurul venit al nostru sunt alocatiile copiilor, dar este foarte greu sã trãim toti sase doar cu acesti bani. Primim în fiecare zi trei portii de mâncare pentru cei mici, dar nu mâncãm aici, le luãm la pachet acasã si mâncãm cu totii. Mâncarea este bunã, proaspãtã si caldã.”, ne-a spus Nicoleta.
„Stãm într-o cãmãrutã 10 persoane”
Nici domnul Ionel sau „Nutu”, asa cum îl cunosc oamenii din Rediu de unde este originar, nu o duce mai bine. Locuieste împreunã cu sotia si cei 8 copii într-o cãmãrutã fãrã curent electric. Desi ar vrea sã munceascã, spune cã nu are unde si sustine cã a cerut în repetate rânduri ajutor de la primar si de la ceilalti oameni din sat, la care lucreazã uneori cu ziua. „Singurul venit al nostru sunt alocatiile copiilor si, pentru cã pe lunã avem 495 de lei, primim doar 3 portii pe care le împart copiii. Se bat pe mâncare când ajung acasã.”, ne-a declarat Ionel.
„Multumesc lui Dumnezeu cã pot veni aici!”
Georgian are 22 de ani si a fost pãrãsit de mamã încã din copilãrie, tatãl decedând la scurt timp. Nu are niciun venit si singurii care îl ajutã din când în când sunt fratele mai mare si unchiul lui, însã nici acestia nu au o viatã usoarã. „Multumesc lui Dumnezeu cã pot veni aici pentru cã nu am de unde lua bani si nici unde sã muncesc! Mâncarea este foarte bunã si doamnele bucãtãrese sunt de treabã.”, spune Georgian.
