Şcoala hidroenergeticii româneşti, partea practică, a început în anii ’50 ai secolului trecut, cu povestea barajului de la Bicaz. în Neamț. Sunt şi lucruri mai puțin ştiute despre construcţia colosului de beton.
În prima zi a lunii octombrie, acum 63 de ani, se consemna, la poale de Ceahlău, o premieră pentru România. La Bicaz, după ce vanele uriaşului baraj, a cărui construcţie a durat zece ani, fuseseră închise, pentru a forma acumularea, era produs primul kilowat. Ideea construcţiei colosului de beton a fost dictată de necesităţi stringente în ţară.
Era nevoie de electricitate şi locuri de muncă pentru oamenii care-şi reveneau greu după război şi foametea care a bântuit România în 1947. Ridicarea lui a a mutilat destine – aproape 20.000 de locuitori ai satelor (vetrele unora se află acum sub apă) de pe Valea Muntelui au fost „deportaţi“ în alte localităţi, sau au fost „urcaţi“ pe versanții unde nu ajungea apa…https://adevarul.ro/stiri-locale/piatra-neamt/povestea-barajului-de-la-bicaz-scoala-2310745.html
