Au bãtut sute de oameni la Pungesti de dragul americanilor
INCREDIBIL Dupã ce au bãtut si au terorizat sute de sãteni din Pungesti, guvernantii au realizat cã nu au o lege care sã permitã extragerea gazelor de sist. O recunoaste însusi premierul Victor Ponta, care a spus, într-o emisiune televizatã, cã nu existã nicio lege care sã permitã extragerea gazelor prin fracturare hidraulicã. “Haideti sã vedem dacã avem resurse si în momentul în care avem aceastã certitudine si în acel moment, pentru cã, oricum, ne trebuie o nouã lege, nu avem în acest moment legislatia care sã acopere resursele neconventionale”, spune Ponta, uimind pe toatã lumea. Dacã nu existã o lege, atunci în ce bazã Chevron a sãpat în zona Pungesti, fãcând actiuni de explorare? De ce oamenii din aceastã comunã sunt hãituiti de jandarmi, dacã tot nu existã nicio lege? “Pe mine, declaratia lui Victor Ponta mã duce cu gândul la urmãtorul rãspuns: oamenii din Pungesti au apãrat legea si dreptatea, au luptat împotriva unei companii si a unui Guvern care a lucrat în Vaslui fãrã a avea vreo bazã legalã privind explorarea si exploatarea gazelor de sist”, spune George Epurescu, presedintele Asociatiei “România Fãrã Ei”. În acest timp, un proiect legislativ al deputatului de Bârlad, Tudor Ciuhodaru, care priveste interzicerea exploatãrii gazelor de sist prin fracturare hidraulicã, zace în sertarele de la Camera Deputatilor de aproape un an de zile. “România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist si nici nu interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist. Moratoriul privind obtinerea de avize si autorizatii în acest domeniu a expirat în decembrie 2012”, explicã parlamentarul PP-DD. Neavând o bazã legalã pe baza cãreia au emis acordurile de mediu si celelalte documente, se poate spune cã firma Chevron si Consiliul Judetean au actionat ca o grupare îndreptatã împotriva statului de drept, cu ramificatii la vârful Guvernului României.
Dezbaterea televizatã, la care a participat premierul Ponta, a pornit de la o observatie. “Ati spus la Houston <<Da>> gazelor de sist, este o resursã, trebuie folositã”, a fost replica moderatorului tv. Victor Ponta a dat un rãspuns nãucitor: “În primul rând, sunt de pãrere cã trebuie sã vedem dacã avem resurse. Au sãpat cei de la Chevron, au mai sãpat si alte companii, dar, mã rog, supãrarea era pe Chevron, pentru cã am spus odatã <<Dom’le, nici mie nu-mi place de Chevron, dar e mai bine decât cu Gazprom>>. Si, uite asa am constatat cã erau unii supãrati pe Chevron. Dar, au sãpat, au sãpat si altii. Nu a fost afectatã nicio retea de apã, toate povestile acelea, cã <<O sã se întâmple>>, <<O sã explodeze>>… Nu s-a întâmplat nimic. Haideti sã vedem dacã avem resurse si în momentul în care avem aceastã certitudine si în acel moment, pentru cã, oricum, ne trebuie o nouã lege, nu avem în acest moment legislatia care sã acopere resursele neconventionale, deci în acel moment printr-o dezbatere foarte clarã legatã de protectia mediului – când eram în America, Agentia de Protectia a Mediului din America tocmai a scos un raport foarte clar pe aceastã temã – dupã care haideti sã cointeresãm comunitãtile locale. O parte din redeventã trebuie sã rãmânã la comunitãtile locale, da, atuncea decidem. Dar, sã ne luãm dupã povestile cã <<Ne otrãvesc fântânile>> sau alte chestii mi se pare o propagandã pe care unii de bunã credintã sau altii de rea credintã au luat-o în brate si nu au stiut niciodatã sã-mi rãspundã: <<Ce facem, luãm din Rusia gaze?>>. Nu stiu”. Folosind vechea placã a manipulãrii populatiei din Pungesti, realizatorul a continuat, spunând cã totul este “o propagandã alimentatã de Federatia Rusã, spuneau petrolistii de la Houston, ceea ce s-a întâmplat la Pungesti. Pentru petrolistii americani, este clar…”. “Si pentru mine este clar, dar eu nu am voie sã spun asemenea lucru. Eu spun cã pentru toti oamenii de bunã credintã, le spun cã dacã avem resurse – s-ar putea sã nu avem si ne certãm degeaba – atunci punem pe masã tot ce se stie, despre efectele asupra mediului, despre conditiile care trebuiesc îndeplinite si viitorul Guvern, cu viitorul Parlament care trebuie sã ia o decizie în acest sens. Unii s-au supãrat, altii s-au bucurat, s-au reparat scoli, biserici… Unde nu a reparat biserica, s-a supãrat preotul si a devenit luptãtor pentru mediu”, a mai spus Ponta, fãcând referire la unii preoti care luptã pentru un aer curat si surse de apã potabile, nepoluate, în judetul Vaslui.
Ponta merge pe placa dictatã de americani. Parlamentarii de Vaslui cer interzicerea exploatãrii gazelor de sist
Parlamentarul PP-DD de Bârlad, dr. Tudor Ciuhodaru, a condamnat în mai multe rânduri decizia guvernamentalã de a permite extragerea gazelor de sist, înainte de a se termina dezbaterea parlamentarã a legii Ciuhodaru ce interzice utilizarea fracturãrii hidraulice. Pe 6 noiembrie 2013, Senatul nu a reusit respingerea initiativei parlamentarului si aceasta a intrat în dezbaterea Camerei Deputatilor. Parlamentarul a cerut Ministerului Sãnãtãtii si celui al Mediului precizarea substantelor utilizate în aceastã tehnologie, dar nu a primit rãspuns. De un an de zile, nu s-a miscat nimic în ceea ce priveste dezbaterea acestui proiect legislativ. “România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist si nici nu interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist. Moratoriul privind obtinerea de avize si autorizatii în acest domeniu a expirat în decembrie 2012. Multiplele controverse legate de beneficiile si riscurile legate de valorificarea gazelor de sist, absenta unor studii de impact, precum si dorinta cetãtenilor au dus la acest proiect de act normativ ce îsi propune reglementarea situatiei juridice în acest domeniu pe baza directivelor europene”, se aratã în expunerea de motive, pe care parlamentarii Puterii nici nu se obosesc sã o citeascã. Proiectul legislativ prevede interzicerea utilizãrii fracturãrii/fisurãrii hidraulice pentru explorarea si exploatarea hidrocarburilor gazoase sau lichide pe teritoriul României si pe platforma teritorialã a Mãrii Negre. Totodatã se prevãd sanctiuni pentru cei care utilizeazã aceastã tehnicã. Deputatul PSD de Bârlad, Adrian Solomon, a avut si el o reactie asemãnãtoare, pe când era în Opozitie. Primele pozitionãri publice ale unor membri USL fatã de exploatarea gazelor de sist au apãrut la începutul anului 2012 si au fost legate de concesiunea Chevron de lângã Bârlad. Printre adversarii declarati ai proiectului Chevron s-a numãrat si deputatul Solomon, care a cerut public stoparea lucrãrilor de prospectiuni. Un grup de 11 parlamentari PSD, printre care si Solomon, a depus în Senat un proiect de lege pentru interzicerea explorãrilor si exploatãrilor gazelor de sist prin fracturare hidraulicã; Solomon, care participase la mitingurile din februarie si martie 2012 din Bârlad, împotriva gazelor de sist.
Tudor Ciuhodaru: “O astfel de lege foloseste corporatiilor strãine, care au arendat tot Vasluiul”
Deputatul Tudor Ciuhodaru, unul dintre cei care se opun exploatãrii gazelor de sist, spune cã o lege pe acest subiect ar fi tot în favoarea companiilor gen Chevron, în timp ce vointa românilor este cãlcatã în picioare fãrã nicio jenã. “Fãrã îndoialã, trebuie reglementatã exploatarea gazelor de sist, însã în interesul românilor. Pânã acum, totul s-a fãcut doar în interesul companiilor strãine. Sã încetãm odatã cu vânzarea tãrii acesteia pe nimic! Prima întrebare a unei legi, ca sã-i rãspund lui Victor Ponta, este: Cui foloseste? Foloseste poporului român, dacã dã o lege privind exploatarea resurselor neconventionale, printre care se numãrã si gazele de sist? La o redeventã de 3,5 %, cum poate spune premierul cã foloseste poporului român? Va avea poporul român gaze mai ieftine? Toatã lumea a ajuns acum sã vorbeascã de independentã energeticã. Însã, eu am sã vã spun cui va folosi o astfel de lege: corporatiilor strãine, care au arendat tot Vasluiul, dar si alte judete din tarã, strict companiilor strãine. Nu poate sã spunã nimeni, acum, cã românii vor avea gaze mai ieftine. Pe urmã, sã nu uite cei care vorbesc de astfel de legi cã trebuie sã protejeze mediul, tara aceasta, e nevoie de tehnologii ieftine si nepoluante. Au uitat, oare, vasluienii, cum plângeau domnii Solomon si Buzatu, la Bârlad, cum jurau cu mâna pe Biblie cã aceastã companie Chevron nu va explora sau exploata niciodatã în judetul Vaslui, decât peste cadavrele lor? Când au fost alesi, ce au fãcut? În decembrie 2012, dl. Buzatu a semnat toate documentele pentru Chevron. Oamenii din Vaslui sã fie atentie ce voteazã, pentru cã dacã voteazã tot PSD înseamnã cã sunt de acord cu exploatarea gazelor de sist, îsi doresc sonde în tot judetul”, spune deputatul Ciuhodaru.
George Epurescu, presedintele Asociatiei “România Fãrã Ei”: urmeazã plângeri împotriva celor care au emis documente fãrã nicio bazã legalã!
“Implicarea oamenilor, atât în Vaslui, în Neamt, în Timis, în lupta pentru apãrarea dreptului la viatã, a proprietãtii, precum si eforturile ONG-urilor legate de contestarea hotãrârilor de Guvern si a acordurilor de mediu au creat o situatie explozivã la nivelul administratiei si Justitiei. În acest moment, instantele din tarã ajung sã vadã si sã constate cã întreaga afacere a gazelor de sist nu are niciun fel de bazã legalã, iar toate acordurile si autorizatiile emise reprezintã dovezi ale constituirii unui grup infractional, organizat la cel mai înalt nivel, grup ale cãrui interese ilegitime au fost protejate prin folosirea institutiilor statului – Politie si Jandarmerie – împotriva cetãtenilor pasnici, neînarmati. Dupã deciziile instantelor, fiecare actiune îndreptatã împotriva cetãtenilor va fi reclamatã la Parchet, iar fiecare va trebui sã plãteascã pentru faptele sale” – George Epurescu, presedinte Asociatia “România Fãrã Ei”
Fracturarea hidraulicã înseamnã poluarea solului si distrugerea mediului înconjurãtor!
“Fracturarea hidraulicã (fracking) este o tehnicã extrem de controversatã utilizatã pentru valorificarea zãcãmintelor de hidrocarburi (gazoase sau lichide) aflate în sisturi (roci laminate) din zona continentalã sau maritimã constând în injectarea cu mare presiune a unei importante cantitãti de apã amestecatã cu nisip si compusi chimici în scopul fragmentãrii rocilor pentru a elibera gazul natural existent în acestea. Multiplele controverse se referã atât la efectele asupra mediului, fiind invocate consumul urias de apã – 35.000 de metri cubi doar pentru initiere -, poluarea apei freatice si a aerului, distrugerea unei uriase zone de teren, a florei si a faunei, scoaterea unor importante suprafete din circuitul agricol sau producerea de cutremure si alunecãri de teren, tratarea dificilã a apelor reziduale precum si efectele nocive asupra sãnãtãtii, întrucât fluidul utilizat contine 750 de substante chimice, din care cel putin 38 sunt substante extrem de toxice si 8 cancerigene. Parlamentul European sustine dreptul fiecãrui stat de a lua decizii privind valorificarea gazelor de sist, dar recomandã prudentã maximã în avizarea exploatãrii combustibililor fosili neconventionali pânã la stabilirea exactã a riscurilor legate de utilizarea acestei tehnici si a unei legislatii europene adecvate în acest domeniu” – expunere de motive a initiatorului legii privind interzicerea exploatãrii gazelor de sist, deputatul PP-DD de Bârlad, Tudor Ciuhodaru.
O personalitate internationalã de origine românã explicã: “La Pungesti, statul apãrã o corporatie împotriva propriilor sãi cetãteni”
Într-un interviu publicat pe site-ul www.stareanatiunii.com, dr. Cãlin Georgescu, unul dintre cei mai importanti experti români în dezvoltare, si anume în dezvoltarea durabilã, vorbeste despre fenomenul Pungesti si despre ceea ce s-a întâmplat acolo în ultima perioadã. Cãlin Georgescu este o personalitate internationalã. Între 1997 si 2013 a fost director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabilã din România, iar din anul 2013 este presedintele Clubului de la Roma (Centrul European de Cercetare din Viena, Austria).
Rep: Românii din Pungesti si din alte localitãti se luptã cu una sau mai multe corporatii. Acolo s-a ajuns deja la dictaturã. Ce rol joacã politicul în acest context?
Cãlin Georgescu: Corporatiile dicteazã la ora actualã politicului în cea mai mare parte a lumii. Urmãrind doar propriul profit, ele ascund realitatea, subminând viitorul generatiilor tinere si privând natiunile de lideri autentici si de patrioti. 200 de multinationale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc! Domeniul economic este condus de FMI, Banca Mondialã si Organizatia Mondialã a Comertului. Troica aceasta a dus la prãbusirea economicã si la dezastru ecologic în multe locuri din lume. În loc de politici economice serioase, românilor li se oferã pâine si circ: sã cumperi marfa altora si sã crezi cã trãiesti bine. Aceasta, pe un fond de sãrãcie si decãdere moralã fãrã precedent. Cantitatea de pâine vândutã a scãzut cu 25% fatã de 1990, iar numãrul cãrtilor, cu 85%. Sunt cifre care vorbesc de la sine despre starea precarã si lipsa de viitor a României în actuala situatie. România are nevoie de o conducere capabilã sã se opunã proiectelor geopolitice care vizeazã distrugerea statelor nationale si transformarea tãrii într-un teren de vânãtoare economicã (masacrarea faunei, vânãtorile cu acte mai mult sau mai putin în regulã sunt un capitol la fel de trist). Practic, România se aflã sub asediul marilor corporatii. Actiunea de la Pungesti este relevantã. Statul apãrã o corporatie împotriva propriilor sãi cetãteni. Oamenii sunt bãtuti în curtea lor. Este mai rãu decât într-un rãzboi împotriva unei puteri strãine! De câteva luni, statul îsi terorizeazã cetãtenii care nu se pleacã în fata interesului celor fãrã de tarã. A luat cumva UE pozitie fatã de aceastã încãlcare flagrantã a celor mai importante drepturi ale omului, fatã de o actiune criminalã fãrã precedent? România este o tarã prea bogatã, cu un pãmânt prea fertil, ca sã fie pãstratã fãrã luptã!
