Guvernul a modificat Legea funcţionarilor publici şi spune că raporturile inspectorilor guvernamentali încetează de drept în trei luni de la aplicarea mobilităţii u prefectul Cătălin Kanty Popescu spune că ordonanţa se contrazice cu alte acte normative şi că s-au solicitat clarificări de la centru u Vrancea are doi inspectori guvernamentali, pe foştii prefecţi Dragoş Mircea, detaşat la Buzău, şi pe Ion Oprea, care lucrează în Prefectura Vrancea u avand salarii generoase, prefecţii din umbră nu fac decat să aştepte vremuri mai bune şi să se roage să nu fie concediaţi
Guvernul Ponta desfiinţează inspectorii guvernamentali, funcţiile confortabile puse la dispoziţia prefecţilor de fosta putere începînd cu anul 2007, pentru ca aceştia să nu conteste în justiţie eventuale schimbări din motive politice. Ordonanţa de Guvern nr. 77/2013, privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice, a introdus un nou articol în Legea 215/2001, a administraţiei publice locale, prin care la categoriile în care operează, în anumite condiţii, încetarea de drept a raporturilor de serviciu, au fost adăugaţi şi inspectorii guvernamentali. La articolul 98, alin. 1, după litera h, se introduce litera i, în care se precizează că raporturile de serviciu ale acestora încetează de drept “la împlinirea unui termen de trei luni de la data numirii prin mobilitate în funcţia de publică corespunzătoare categoriei de înalţi funcţionari publici de inspectori guvernamentali”. Practic, astfel se desfiinţează locurile de muncă al prefecţilor şi subprefecţilor “în rezervă”. Vrancea are doi oficiali în această situaţie: foştii prefecţi Dragoş Mircea şi Ion Oprea, care au condus succesiv prefectura în funcţie de jocurile pe care şi le-au făcut în timpul guvernărilor PNL sau PDL. Chiar dacă inspectorii guvernamentali nu mai sunt în prim planul atenţiei publice, salariile sunt aproape la fel de mari, iar munca acestora se desfăşoară cu discreţie, poate chiar prea multă discreţie, după cum acuză unii. Legea operează pentru viitor, iar cum aceştia au fost numiţi inspectori guvernamentali cu ceva timp în urmă, situaţia lor nu pare prea clară.
“Te dau afară, nu ai ce să faci”
Fostul prefect Dragoş Mircea nu a vrut să comenteze deciziile Guvernului, motivand că “oricum, nu se poate face nimic”. “Impactul este că te dau afară, nu ai ce să faci. Ne vor lăsa în corpul funcţionarilor publici, dar fără să avem post”, a spus fostul prefect de Vrancea. După ce a rămas fără funcţie în mai 2012, după ce s-a schimbat puterea, Dragoş Mircea a fost mai întai inspector guvernamental la Satu Mare, după care a fost adus mai aproape de casă, la Buzău. ţinînd cont de conexiunile pe care le are la varful PNL. Aici, fostul reprezentant al Guvernului spune că a avut atribuţii legate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Dragoş Mircea a fost un inspector guvernamental de lungă durată, întrucat este pentru a doua oară în această situaţie. În timpul Guvernului Tăriceanu, acesta a fost mai întai subprefect, după care a devenit prefect în perioada 2007 – 2009. După ce PDL a caştigat alegerile, fostul liberal a fost “retrogradat” inspector guvernamental. “Portocaliii” l-au recuperat între timp, prin fostul deputat Alin Trăşculescu, iar la sfarşitul anului 2011, după aproape doi ani, l-au numit subprefect, în echipă cu Sorin Hornea. După ce s-a decis că Sorin Hornea trebuie să candideze la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, Dragoş Mircea a fost numit prefect în luna aprilie şi a rămas în funcţie doar pană în mai, cand s-a schimbat puterea. Chiar dacă la nivel local acesta nu se mai află în relaţii bune cu deputatul Nini Săpunaru, cel care l-a lansat în politică, Dragoş Mircea şi-a întreţinut relaţiile cu alţi lideri centrali ai partidului, aşa că la un moment dat se zvonise chiar că va fi numit într-un post guvernamental la Bucureşti, peste “capul” PNL Vrancea.
Prefectul spune că “însărcinările” sunt cheia
Cel mai longeviv prefect din judeţul Vrancea, Ion Oprea, promovat de Partidul Democrat şi fostul senator Jan Vraciu pe vremea Alianţei D. A., este inspector guvernamental din toamna anului 2011, atunci cand Sorin Hornea a fost numit în locul său prefect. Acesta a primit atribuţiuni legate tot de Situaţiile de Urgenţă. De altfel, acesta se pare că era plecat ieri în teren la evaluări şi nu a mai putut fi contactat telefonic, însă pe perioada mandatelor sale nu a excelat la capitolul comunicare publică. Fostul democrat a fost prefect în două mandate, între ianuarie 2005 şi septembrie 2007, a fost apoi subprefect, după care a redevenit prefect din octombrie 2009 pană în octombrie 2011. Actualul prefect Cătălin Kanty Popescu susţine că situaţia este neclară, întrucat se contrazice cu alte legi în vigoare. “Inspectorul guvernamental pierde această calitate dacă în termen de 90 de zile nu primeşte alte însărcinări. Există la ora actuală o discuţie cu Asociaţia prefecţilor şi subprefecţilor, care a solicitat Ministerului Dezvoltării, iniţiatorul proiectul de ordonanţă, un punct de vedere”, a declarat actualul prefect. Popescu spune că printre “însărcinări” se numără şi atribuţiunile pe care le are Ion Oprea în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă. Cu toate acestea, prefectul spune că nu se ştie exact cum se aplica ordonanţa şi se aşteaptă clarificări.
Numără gropile din asflat şi plimbă nişte hartii
Atribuţiunile inspectorilor guvernamentali sunt stabilite de Secretariatul General al Guvernului, în subordinea căruia lucrează. Aceştia încasează lună de lună salarii care se învart în jurul sumei de 5.000 de lei. În ciuda unor încercări de a ieşi în faţă, politic vorbind, pe vremea cand erau în funcţii, de cand sunt în opoziţie, foştii prefecţii nu fac decat să aştepte vremuri mai bune şi să se roage să nu fie concediaţi pentru a nu-şi pierde privilegiile. Şi asta pentru că activitatea lor este greu de cuantificat în plan public, pentru că rapoartele lor de activitate nu sunt făcute publice de Secretariatul General al Guvernului. De regulă, aceştia nu fac decat să numere gropile din asfalt, să verifice rapoartele despre stricăciunile făcute de ploi sau să plimbe nişte harţii de la o instituţie la alta. Statul român cheltuie anual în jur de 3 milioane de euro pentru salariile, sporurile, călătoriile şi cazarea foştilor prefecţi şi subprefecţi, înlocuiţi din funcţii, cel mai adesea pe criterii politice, dar sub diverse alte pretexte.
