Acum douã zile, procurorii l-au scos de sub urmãrire penalã pe politistul Zamfir.
CURAT Rãsturnare de situatie în cazul Zamfir. Fostul rutierist a fost scos de sub urmãrire penalã, în dosarul în care era cercetat pentru tentativã de omor deosebit de grav. Asta, dupã ce, în urmã cu patru ani, a fãcut uz de armã pentru a opri în trafic un conducãtor auto indisciplinat. De douã zile, Zamfir poate rãsufla usurat. Specialistii Institutului National de Expertize Criminalistice i-au demonstrat nevinovãtia. Recunoscut pentru corectitudinea sa, Zamfir este reabilitat în mod public de cãtre procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Vaslui. A procedat corect, a tintit cauciurile masinii al cãrui sofer plecase în trombã, însã niciunul din cele trei cartuse trase nu au pãtruns în interiorul autoturismului. Si în cazul soferului, acuzat de ultraj, s-a dispus neînceperea urmãririi penale.
DE-A SCOARECELE SI PISICA. În septembrie 2008, agentul de politie Cristian Zamfir, din cadrul Serviciului Politiei Rutiere Vaslui, efectua activitãti de control pe DN 15D, pe traseul Vaslui-Stefan cel Mare-Vulturesti, cu o autospecialã Dacia Logan, dotatã cu aparat radar, dar care nu avea însemnele politiei. A parcat masina în fata Postului de Politie Stefan cel Mare. La aproximativ 3 kilometri în spatele sãu, cãtre Vaslui, era un echipaj de politie care avea misiunea sã opreascã în trafic conducãtorii auto surprinsi de aparatul radar cã au depãsit viteza legalã. La orele 12.10, aparatul radar a înregistrat autoturismul marca VW Golf, ce rula cu viteza de 77 km/h în localitate si care se deplasa dinspre Vaslui cãtre Negresti. Potrivit rezolutiei datã în acest dosar, „în acest moment, învinuitul avea douã optiuni de a actiona: fie printa la sfârsitul programului de lucru viteza de rulare a autoturismului si o înmâna agentului de politie desemnat sã facã procedura de comunicare si sanctionare a contravenientului, fie pleca dupã conducãtorul auto, sã îl opreascã în trafic si sã îl sanctioneze. Învinuitul a ales a doua variantã întrucât au fost mai multe cazuri când conducãtorii auto refuzau sã primeascã recomandatele sau comunicau cã autoturismul a fost condus de cãtre o altã persoanã, astfel încât contravenientul rãmânea nesanctionat. Asadar, învinuitul a plecat cu autospeciala dupã autoturismul surprins cã a depãsit viteza legalã. La volanul acestuia se afla numitul M.M., iar pe locul din dreapta fatã sotia acestuia. A ajuns autoturismul din urmã si l-a semnalizat, mai întâi, cu farurile, dupã care s-a angajat în depãsirea acestuia. În momentul în care a ajuns în paralel cu acesta, a fãcut semn cu paleta reflectorizantã, sã opreascã. (…) M.M. a tras pe dreapta si a oprit masina iar, în spatele lui, a oprit învinuitul având în continuare aparatul radar pornit, dar fãrã sonor. Învinuitul s-a prezentat si a cerut conducãtorului auto sã îi prezinte actele la control, aducându-i la cunostintã cã a depãsit viteza legalã în localitate”. Soferul a refuzat sã dea actele si a cerut ca amenda sã-i fie trimisã prin postã. Zamfir i-a solicitat din nou documentele, pentru a sti cine a condus si pe cine sanctioneazã. Minu Mihalcea a refuzat si a coborât din masinã.
Raportul de la Iasi îl putea arunca pe Zamfir dupã gratii
Între cei doi a avut loc o discutie, Zamfir sustinând cã a fost înjurat de Mihalcea, lucru infirmat de acesta din urmã. De altfel, Mihalcea nu a recunoscut nici cã a coborât din masinã, însã pe caseta radar se vede clar acest lucru. A intervenit sotia soferului, care si-a linistit bãrbatul si au urcat împreunã în masinã. Zamfir nu s-a lãsat. A mers din nou la Mihalcea si i-a cerut sã se legitimeze, dar si de aceastã datã a fost refuzat, iar soferul i-a spus cã pleacã. „În acest moment, agentul de politie a luat în calcul si posibilitatea ca M.M. sã fi comis vreo infractiune si ca acesta sã fie motivul pentru care refuzã sã se legitimeze, astfel încât, s-a dus în fata masinii, în dreptul farului stâng, a scos pistolul din dotare si i-a spus conducãtorului auto cã nu pleacã pânã nu se legitimeazã. M.M. i-a spus cã pleacã, a pornit motorul si a plecat de pe loc, fãcând viraj stânga, pentru a reintra pe carosabil. Pentru a se feri din calea autoturismului, învinuitul a pus mâna stângã pe capota masinii si a sãrit în lateral dreapta, rãmânând în mijlocul soselei. Dupã ce autoturismul a trecut pe lângã el, învinuitul a executat trei focuri cãtre pneurile acestuia, unul dintre proiectile ricosând în asfalt si lovind luneta în partea din stânga jos, spãrgând-o, dupã care proiectilul si-a schimbat directia si s-a dus în aer. Dupã spargerea lunetei, M.M. a oprit autoturismul pe partea dreaptã a carosabilului, iar agentul de politie a anuntat incidentul la dispecerat”, a declarat procurorul Alice Ruja. În cauzã, în faza actelor premergãtoare, s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice balistice de cãtre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, prin care sã se stabileascã numãrul de proiectile care au pãtruns în interiorul masinii, directia si distanta de tragere, precum si dacã fragmentul metalic gãsit cu ocazia cercetãrii la fata locului, pe bancheta din spate a masinii, provine de la un cartus si dacã acesta putea sã provoace toate urmele identificate de cãtre organele de cercetare penalã. E vorba de spargerea lunetei si urmele de pe cupola masinii. În raportul de expertizã criminalisticã, din iulie 2010, întocmit de L.I.E.C. Iasi, s-a concluzionat cã în habitaclul autoturismului au pãtruns cel putin trei proiectile, cã tragerea a fost una directã si efectuatã de la o distantã de aproximativ trei metri, precum si cã fragmentul metalic gãsit pe bancheta din spate a masinii provine, cel mai probabil, de la un proiectil fragmentat dupã contactul cu marginea din dreapta a lunetei, dupã care, prin ricosare, a pãtruns în habitaclu, cãzând pe bancheta din dreapta spate. În baza acestui raport de expertizã, s-a început urmãrirea penalã fatã de agentul de politie, pentru sãvârsirea infractiunilor de tentativã de omor deosebit de grav si uz de armã letalã fãrã drept. Zamfir a contestat acest raport. A declarat cã dacã ar fi tras direct în lunetã de la trei metri, proiectilele ar fi trebuit sã penetreze masina, fie prin parbriz sau capotã sau ar fi trebuit sã fie gãsite în interiorul autoturismului. A spus cã el a tras de la o distantã de peste 20 de metri în pneuri, iar unul dintre proiectile a ricosat din asfalt si a spart luneta.
„Salvat” de expertii din Capitalã
Declaratia politistului a fost consideratã ca fiind întemeiatã, asa cã s-a dispus efectuarea unei noi expertize balistice de cãtre Institutul National de Expertize Criminalistice. Specialistii de aici au avut la dispozitie inclusiv imaginile surprinse de aparatul radar. „Astfel, s-au efectuat fotografii la milisecundã pentru a putea stabili modalitatea de spargere a lunetei, atât în partea stângã, cât si în partea dreaptã. Dupã analiza acestor fotografii, cât si dupã efectuarea a numeroase trageri experimentale, expertii au concluzionat cã un proiectil a lovit baza lunetei partea stângã, fapt ce a produs fisurarea acesteia pânã în partea dreaptã si aruncarea cioburilor de sticlã cãtre exteriorul masinii, pe carosabil. Acest lucru se datoreazã proprietãtii geamului din care este confectionatã luneta, de tip <<securit>>, ca, la o lovire care sã conducã la spargerea sa, acesta sã se fisureze si sã se fragmenteze în cioburi de mici dimensiuni, reducând astfel riscul rãnirii persoanelor implicate în accidente rutiere. Cu privire la distanta de tragere a proiectilului care a produs spargerea lunetei si directia acestuia, expertii au concluzionat cã agentul a executat tragerea de la o distantã de cca. 20 m pe o traiectorie usor oblicã în plan orizontal si descendentã în plan vertical, fapt ce a condus la ricosarea glontului din asfaltul soselei în luneta autoturismului, respectiv în partea stângã a acestuia. Referitor la celelalte douã focuri trase, expertii nu au putut stabili directia si distanta de tragere întrucât proiectilele nu au atins autoturismul si nu existã alte urme care sã poatã fi analizate. Niciun proiectil din cele trase nu au pãtruns în habitaclul autoturismului în discutie, iar cel care a atins luneta a în partea stângã, a ricosat apoi în aer”, potrivit rezolutiei. Au fost examinate fizico-chimic urmele de culoare neagrã gãsite în interiorul autoturismului pe rama din plastic a lunetei si pe materialul textil cu care este capitonat plafonul si stâlpii de sustinere ai acestuia din spatele masinii. S-a constatat cã acestea nu contin reziduuri de împuscãturi si cã nu au fost create de gloantele trase cu pistolul de calibru 7,65 mm. În ce priveste fragmentul metalic descoperit pe bancheta din spate, s-a constatat cã este un corp din plumb care are o compozitie diferitã de cea a miezului unui glont. La analiza microscopicã a acestuia s-a evidentiat un rest al unui fir de tip nailon specific uneltelor de pescuit. Cu alte cuvinte, nimic nu îl incrimineazã pe Zamfir.
Nu-i sfidati pe rutieristi în trafic! Ei chiar pot folosi arma!
Pentru a stabili dacã agentul de politie a procedat corect în situatia datã sau a comis vreuna dintre infractiunile pentru care a fost învinuit, a fost analizat cadrul legal si normele în vigoare care reglementeazã atât comportamentul conducãtorului auto când e oprit în trafic de un politist, cât si procedura pe care acesta trebuie sã o aplice în cazul în care soferul nu îi respectã indicatiile si îsi exprimã intentia de la pune masina în miscare. Astfel, potrivit art. 35, al.2, din OUG 195/2002, republicatã, privind circulatia pe drumurile publice, „participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sã înmâneze acestuia documentul de identitate sau, dupã caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevãzute de lege”. În al. 3 al aceluiasi articol se aratã cã politistul rutier are dreptul sã verifice vehiculul, precum si identitatea conducãtorului auto sau a pasagerilor aflati în interiorul acestuia, atunci când sunt indicii despre sãvârsirea unei fapte de naturã contraventionalã sau penalã. De asemenea, în al. 4 se aratã cã politistii rutieri sunt obligati sã poarte uniformã cu înscrisuri si însemne distinctive. Nerespectarea semnelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat în exercitarea atributiilor de serviciu este contraventie, asa cum aratã art. 100 al.3 lit.f din ordonantã. În cazul în care conducãtorul auto refuzã sã se legitimeze, art. 117 al.1 lit.e din ordonantã stabileste ce trebuie sã facã politistul rutier: „imobilizarea unui vehicul se dispune de cãtre politistul rutier în cazul sãvârsirii de cãtreconducãtorul acestuia a uneia dintre urmãtoarele fapte:…refuzã sã se legitimeze”. Pentru imobilizare, politistul rutier poate utiliza dispozitive special omologate, evident, în varianta în care vehiculul este stationat. „În varianta în care vehiculul este pus în miscare de cãtre conducãtorul acestuia, nerespectând indicatiile politistului, acesta aplicã <<Procedura privind oprirea vehiculelor si modul de actiune în cazul neconformãrii acestuia la dispozitiile politistului rutier>>, PRO-PS/PR 06. Astfel, se retine ca oprirea trebuie sã aibã o motivatie corectã si justificatã. Executarea semnalului pentru oprire se va face numai atunci când se constatã încãlcarea unei reguli de circulatie sau în situatia în care, din datele si informatiile detinute, existã indicii despre sãvârsirea unei contraventii ori a unei infractiuni de cãtre persoana care conduce vehiculul sau de cãtre unul din ocupantii acestuia, ori pentru identificarea autorilor de infractiuni si a obiectelor date în urmãrire. Oprirea poate fi fãcutã prin douã moduri: oprirea prin conformare, la semnalul politistului rutier, când conducãtorul vehiculului opreste la semnalul acestuia sau oprirea fortatã, în cazurile în care conducãtorul vehiculului aflat în mers nu opreste la semnalul regulamentar al politistului rutier, ori atunci când conducãtorul unui vehicul stationat intentioneazã sã-l punã în miscare fãrã acordul prealabil al politistului. În aceastã ultimã situatie, care este si cazul de fatã, politistul rutier trebuie sã îi aducã la cunostintã conducãtorului vehiculului cã are obligatia sã respecte dispozitiile sale, sã procedeze gradual pentru a-l determina pe acesta sã nu punã vehiculul în miscare, iar apoi sã foloseascã armamentul din dotare, dupã ce îl someazã si executã foc în plan vertical, în prealabil. Dupã executarea focului în plan vertical, se va trage în pneurile vehiculului, în scopul imobilizãrii. Aceeasi procedurã este reglementatã si de Legea 17/1996, privind regimul armelor de foc si al munitiilor unde, în art. 49 alin. ultim se aratã cã <<în cazul folosirii armelor împotriva autovehiculelor se executã foc în plan vertical, iar apoi se va trage în pneurile acestora în scopul imobilizãrii>>”, se mai precizeazã în rezolutie. Asadar, Zamfir a procedat corect atunci când a folosit arma din dotare si a executat foc asupra autoturismului condus de Minu Mihalcea. A fost scos de sub urmãrire penalã, dupã patru ani de anchetã. Nici Mihalcea nu va rãspunde în fata legii pentru ultraj, întrucât aparatul radar nu avea pornit sonorul si nu s-a înregistrat audio discutia dintre cei doi.
