NU AU FOST ELIBERATI… Ieri, magistratii Curtii de Apel Iasi au decis mentinerea mãsurii de arest preventiv în cazul celor 30 de politisti de frontierã vasluieni, din cadrul PTF Albita, acuzati de DNA de fapte de coruptie. “Lotul Albita” rãmâne, în aceste conditii, singurul care a rãmas dupã gratii, dupã ce vamesi si politisti de frontierã de la alte vãmi, acuzati de fapte de coruptie similare, au fost eliberati si vor fi judecati în stare de libertate. În acest moment, sunt cercetati pentru fapte de coruptie 47 de politisti de frontierã vasluieni, din care 17 sunt în stare de libertate. Procesul, care se va desfãsura la Curtea de Apel Iasi, a început în data de 3 mai si se anuntã a fi de duratã.
Desi toatã lumea se astepta ca persoanele arestate din “lotul Albita” sã fie eliberate, ieri, magistratii Curtii de Apel Iasi au dat o sentintã oarecum surprinzãtoare. Cei 30 de politisti aflati dupã gratii din februarie a.c. vor rãmâne în continuare în arest, întrucât magistratii ieseni au considerat cã nu se impune cercetarea lor în stare de libertate. “Instanta s-a pronuntat cu privire la legalitatea mãsurii de arestare preventivã în cazul a 30 de persoane si a decis mentinerea acestei mãsuri. E vorba de o procedurã de verificare a dosarului imediat ce acesta ajunge la instantã, dupã trimiterea în judecatã”, spus magistratul Aurel Dublea, purtãtorul de cuvânt al Curtii de Apel Iasi, ieri dupã-amiazã. Mai multi avocati au anuntat cã depun recurs fatã de decizia Curtii de Apel Iasi. Unul dintre acestia a spus cã “rechizitoriul DNA nu probeazã faptele, asa cum acestea au fost prezentate initial. Practic, nu au mai fost aduse alte probe fatã de cele avute la momentul demarãrii anchetei, deci vom face recurs”. Acum, pentru politistii de frontierã nu mai rãmâne decât clementa Curtii Supreme de Justitie, unde se vor judeca recursurile la mãsura arestãrii preventive în cazul celor 30 de politisti de frontierã care stau dupã gratii de trei luni de zile. Procurorii DNA sustin, în actul de acuzare, faptul cã mita se lua în mod organizat în Vama Albita, actiuni în care erau implicati zeci de politisti de frontierã. “Investigatiile efectuate si concretizate în materiale înregistrate audio-video aratã cã politistii de frontierã ce primesc, pretind sau acceptã mitã nu comit acte de coruptie în mod individual, ci existã o evidentã întelegere prealabilã între toti participantii la activitãtile infractionale, existând o metodologie stabilitã între acestia cu privire la colectarea sumelor primite cu titlu de mitã sau împãrtirea acestor sume. Investigatiile efectuate au stabilit cã politistii de frontierã de la PTF Albita au constituit un grup infractional organizat. Structura grupului infractional organizat, modul de operare utilizat si particularitãtile specifice zonei de frontierã (unde accesul persoanelor si, implicit, al organelor judiciare este anevoios si dificil de realizat în conditii de confidentialitate necesare desfãsurãrii unei anchete, datoritã restrictiilor de deplasare), le-au permis functionarilor si celorlalti membri care s-au integrat în gruparea criminalã sã exercite acte materiale cu frecventã aproape zilnicã, activitatea infractionalã fiind extinsã la nivelul fiecãreia dintre turele care fãceau de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei. Cercetãrile au stabilit cã, cel putin, între colegii de pe aceeasi turã regulile “nescrise” stabilite în prealabil, cu privire la activitatea infractionalã derulatã de acestia, functioneazã eficient si fiecare îsi cunoaste “rolul” si “atributiile” ce îi revin. Astfel, îndeplinirea diferitelor “roluri” infractionale ale politistilor de frontierã din PTF Albita înseamnã: fie strângerea mitei de cãtre o persoanã si împãrtirea ulterioarã; fie numãrarea banilor strânsi de fiecare în parte si împãrtirea, directionarea ulterioarã a sumelor de bani cãtre colegii de turã; fie sprijinul oferit colegilor pentru a determina cetãtenii care tranziteazã frontiera sã ofere mita pretinsã; fie împãrtirea sarcinilor infractionale (ex.: unul aduce pasapoartele si altul extrage-colecteazã sumele de bani din pasapoarte); fie ascunderea sumelor de bani într-un autoturism sau locatia din tonetã (deasupra usii, cos de gunoi, sertar etc.)”, se aratã în actul de acuzare al DNA.
