Am scris în aceastã sãptãmânã despre cazul de la Ibãnesti, unde politica a luat-o serios pe arãturã, un consilier local si presedinte al organizatiei comunale PSD, fiind gãsit cã este si membru PDL. Pur si simplu fiecare partid îl crede omul sãu. Ca sã fie si mai aiurea, persoana spune acum cã adeziunea la PDL i-ar fi fost falsificatã. Mâine ar putea spune cã si cea de la PSD este falsã si cã, de fapt, el este membru PNL. Trecând peste nota tembelã, oricine ar putea fi de acord cã situatia de la Ibãnesti înseamnã “politica de la sate”, dusã de data aceasta la extrem. Dar, spun eu, acelasi lucru se întâmplã si la Bucuresti cu mentiunea cã acolo se respectã cât de cât anumite uzante, ceva protocoale peste care nu poti trece oricât de indolent ai fi. România începe sã se asemene cu un personaj cu handicap care are doar o singura mânã, dar pe care, gratie inventivitãtii netãrmurite de care a dat dovada de-a lungul istoriei, dar si printr-o dizgratioasa metodã de circ, si-o poate însuruba fantastic când în dreapta, când în stânga. De fapt nu e greu pentru ceea ce doresc diferitele personajele care se fandosesc, cu schimbul, în fotoliile puterii. Pentru a prinde cât mult si cât mai bine cu putinta, nu îti trebuiesc dexteritãti de violonist. E destul sã ochesti, sã agãti bine si sã stii când sã tragi la tine. Despre greselile pe care le comit atât guvernantii cât si opozitia? Ei bine, sunt extrem de multe. Stiu, spun o platitudine, dar este cât se poate de adevãratã si actualã. Nu se poate evita. Exista o vorba interesantã care spune cã a nu lãsa usa deschis erorilor, vei face ca adevãrul sã rãmânã pe dinafarã. Ma îndoiesc cã acest lucru este dorit în România timpurilor noastre, desi multimea erorilor m-ar îndreptãti cumva sã cred acest lucru. Nu îmi mai aduc aminte care politician sau analist politic afirma melancolic cã îi este dor de domni în politica româneascã. Cât de adevãrate sunt aceste cuvinte în perspectiva episodului de la Ibãnesti! Ce lipsã de domni avem în Vaslui! În schimb existã un Vasile Mihalachi care, dacã deschide gura, provoacã insomnia unui întreg judet sau un Dumitru Buzatu gata oricând sã capitalizeze politic, sub semnul marii griji social-democrate pentru norod, orice situatie ivitã. Nici cu liberalii sau democrat-liberalii din judet nu mã pot lãuda prea mult, dar acestia au “avantajul” cã nu au condus niciodatã judetul. Cred cã este nevoie de oameni politici calmi care sã mai si reflecteze din când în când. De unii cu o cât de micã igienã în gândirea politicã.
