Vineri, 11 noiembrie, conducerea IPJ Vaslui a fãcut o primã evaluare a rezultatelor politiei rurale dupã ce aceasta a fost reorganizatã pe baze noi, prin desfiintarea posturilor comunale si înfiintarea a opt sectii de politie zonale. Dupã o trecere în revistã a carentelor fostei organizãri si beneficiile actualei structuri, a reiesit faptul cã, asa cum declara chiar comisarul sef Mihai Carp, comandantul IPJ Vaslui, judetul Vaslui este deficitar în ceea ce priveste numãrul de lucrãtori, dar si ca bazã materialã, si, fãrã colaborarea politistilor locali din diverse localitãti si a jandarmeriei, nu s-ar putea executa în bune conditii misiunile de patrulare si interventie.
Odatã cu reorganizarea politiei rurale, a crescut criminalitatea, dar se pare cã tendinta este pe plan national. Judetul Vaslui, conform raportãrilor fãcute de Inspectoratul Judetean de Politie Vaslui, se aflã pe locul 29, în ceea ce priveste criminalitatea, pe locul 30 la infractionalitatea stradalã, si pe locul 40, la furturile din locuinte. Conform comisarului sef Mihai Carp, comandantul IPJ Vaslui, era nevoie de aceastã reorganizare a structurilor de ordine publicã din mediul rural, vechea organizare datând din 1969, fiind perimatã, în prezent niciun stat european nemaiavând astfel de structuri. De altfel, în statele europene, nu existã nicio diferentã între politistul urban si cel din mediu rural, politia fiind organizatã pe regiuni, asa cum, din luna septembrie a acestui an, este si în România. Deja, capacitatea de prevenire si combatere a fenomenului infractional era insuficientã, în conditiile în care numãrul de politisti a rãmas acelasi sau chiar a scãzut în perioada 2005 – 2010, în timp ce criminalitatea, la nivel national, a crescut cu 30%. În plus, politia din mediul rural nu era dimensionatã pentru a asigura prezenta 24 ore din 24, peste 50% din cazurile în care acestia erau solicitati sã rãspundã la anumite evenimente, se fãcea în timpul liber, în afara orelor de program. De altfel, în judetul Vaslui, marea majoritate a posturilor locale de politie aveau, pânã la reorganizare, în general doi lucrãtori, putine cu trei, dar, în sapte cazuri, era doar un singur politist la post, lucru care, de multe ori, a dus chiar la cresterea numãrului de agresiuni asupra oamenilor legii. “Noul concept de organizare a politiei rurale este unul extraordinar de bun, dacã am avea si numãrul necesar de lucrãtori si masini în dotare. La nivelul judetului Vaslui, ar mai trebui minim încã jumãtate din numãrul actual de politisti, care este de 197 cadre, din care 17 ofiteri. Cel mai mare avantaj al actualei structuri este faptul cã acum programul de lucru este permanent, la fiecare dintre cele opt sectii de politie ruralã înfiintate, si, în acelasi timp, în mediul rural, se executã zilnic 10 – 20 de misiuni de patrulare a echipajelor de politie, astfel încât cetãteanul sã se simtã mai în sigurantã. În plus, cele opt sectii au fost înfiintate dupã mai multe criterii, si ele sunt arondate pe lângã Parchetele judecãtoriilor, astfel încât, practic, pentru fiecare zonã este acelasi procuror, astfel încât este o mai strânsã colaborare între lucrãtorii de politie si organele judiciare”, era de pãrere comisarul sef Mihai Carp.
Cu toate cã, cel putin pânã acum, se pare cã noua reorganizare a politiei rurale a adus un plus în ceea ce priveste siguranta cetãtenilor si linistea si ordinea publicã, judetul Vaslui este încã deficitar în ceea ce priveste logistica, raportul fiind de 1 politist la 1475 locuitori, fatã de raportul de 1 la 978 la nivel national. Chiar comandantul IPJ Vaslui recunostea cã, din aceastã cauzã, si criminalitatea este destul de mare, comparativ cu alte zone ale tãrii, iar perceptia populatiei, odatã cu desfiintarea posturilor de politie comunale, este cã nu mai sunt apãrati destul împotriva infractorilor. “Judetul Vaslui nu este atractiv din punct de vedere sã spunem, politienesc, absolventii scolilor de politie nu vor sã vinã în aceastã zonã. Trebuie spus cã functiile de politisti nu erau atractive în mediul rural, si din cauza mijloacelor financiare sau materiale insufuciente, a spatiilor de locuit deficitare, iar cariera porfesionalã a lucrãtorilor nostri era influentatã si de faptul cã sotiile nu-si gãseau loc de muncã, iar copiii nu beneficiau de instructie scolarã corespunzãtoare. Aceste probleme au fost în parte rezolvate, prin înfiintarea actualelor sectii în orase sau comunele mai mari, Banca sau Puiesti. Lipsa de personal va continua, mai ales cã, la ultima repartizare, am primit agenti din toatã tara, care, dupã cei minim doi ani obligatorii, probabil vor vrea sã se transfere în zonele de bastinã. În plus, din pãcate, jumãtate din munca politistilor este cam în zadar, doar circa 50% dintre sesizãri sunt si infractiuni efective. Dacã nu ar fi colaborarea foarte bunã cu politia localã si jandarmii, fãrã de care nu s-ar putea realiza atât de multe actiuni de patrulare, în unele cazuri, nu am avea destul personal pentru interventii”, mai era de pãrere comisarul sef Mihai Carp. Prezent la întâlnire, Csaba Levente Szekely, prefectul judetului, a promis cã, dacã în ceea ce priveste suplimentarea numãrului de personal, nu poate face nimic, va face demersuri pentru suplimentarea bazei auto, “la nevoie voi pune la dispozitie si Touareg-ul Prefecturii”, a declarat acesta.
