ÎN PARAGINĂ… Un important monument istoric din județul Vaslui se degradează pe zi ce trece, în timp ce autoritățile județene mimează grija și atenția față de acesta. Este vorba despre Podul Doamnei din Chițcani, comuna Costești, construit în 1841, la ordinul domnitorului Mihail Sturdza.Scos din circulație în 1981, podul a fost transferat în 2019 din domeniul public al Consiliului Local Costești în cel al Consiliul Județean (CJ) Vaslui, pentru a fi reabilitat. “Solicitarea de preluare a obiectivului istoric este prioritară și de strictă necesitate întrucât construcția în sine se află într-un stadiu de degradare accentuat”, preciza, în 2019, fostul primar al comunei Costești într-o cerere către CJ. De atunci însă și până astăzi nu s-a făcut nimic concret pentru reabilitarea monumentului. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean a precizat reporterilor Vremea Nouă că “podul se află în conservare, a fost lansată o licitație pentru expertiza tehnică și se va trece la reabilitare fie din fonduri europene, fie din bugetul local al județului”, însă pe site-ul instituției nu se află nicio informație în acest sens. Imaginile cu monumentul istoric sunt de-a dreptul dezolante:plin de buruieni, cu bucăți mari de piatră desprinse și cratere. În timp ce Podul Doamnei așteaptă să fie salvat, Consiliul Județean pompează bani în Republica Moldova. Spre exemplu, în 2019, a alocat peste 90.000 euro pentru un proiect ce viza reabilitarea acoperișului unui spital din raionul Strășeni.
Podul Doamnei se află pe drumul ce leagă localitatea Roșiești de șoseaua Vaslui-Bârlad (DN 24) și reprezintă o pagină din istoria județului Vaslui. Legenda spune că denumirea își are geneza în desele drumuri ale doamnei Sturdza către moșiile din Dondușeni – o așezare veche în regiune de câmpie și a micii coline din preajma izvoarelor râului Răut. În imediata apropiere a acestui pod s-a aflat satul Docolina, localitate cu rezonanță istorică unde a fost stație de poștă. Satul Docolina este atestat documentar într-un uric domnesc din 15 iunie 1433 prin care domnitorul Iliaș al Moldovei (1432-1433), fiul lui Alexandru cel Bun, i-l dădea clucerului Onea drept răsplată pentru slujirea sa credincioasă. Aici a fost întâmpinat Petru Rareș, viitor domnitor al Moldovei (1527-1538, 1541-1546), de către slujitorii domnești trimiși de boieri și de mitropolitul Moldovei pentru a-i aduce vestea că a fost numit voievod. Evenimentul respectiv este povestit de cronicarul Ion Neculce în cap. XII din “O samă de cuvinte“ astfel: ”Când au pus țara întăi domnu pre Petru-Vodă Rareș, el nu era acasă, ce să tâmplase cu măjile lui la Gălăți, la pește. Și au trimis boierii și mitropolitul haine scumpe domnești și carătă domnească cu slujitori, unde l-ari întâmpina să-l aducă mai în grabă la scaon, să-l puie domnu. Deci el, întorcându-să de la Gălați, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu dzece cară, câte cu șase boi carul, pline de pește. Și piste noapte au visat un vis, precum dealul cel di cee parte de Bârlad și dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbrăvi cu totul. Și tot sălta, giuca și să pleca, să închina lui Rareș (…)”. Preluând această legendă, Mihail Kogălniceanu (1817-1891) precizează în ”Un vis al lui Petru Rareș“ că în vadul Docolinei nu era niciun pod pe atunci, semn că actualul pod s-a construit în apropierea locului unde a fost întâmpinat Petru Rareș: “Când, după ce se înjugară boii, Petru Rareș, înaintea carelor, se cobora în vadul Docolinei, unde atunce nu era pod, iată l-au întâmpinat și slujitorii trimiși de la Suceava; și, începând a i se închina și a-l ura de domn Moldaviei, l-au îmbrăcat cu scumpele haine ce aduseseră cu dânșii”.Podul care s-a construit ulterior a fost denumit de către istorici “Podul Docolina”, după acea localitate.
Două inscripții parțial lizibile pe partea interioară a celor două parapete de la mijlocul podului
Podul Doamnei din Chițcani este construit “din blocuri masive de piatră fețuită, legate cu mortar de var și are cinci deschideri în arc în plin cintru. Pe partea interioară a celor două parapete de la mijlocul podului se află două inscripții parțial lizibile, una în limba latină și alta în limba română, încadrate în panouri rectangulare (165/135 cm), decorate la partea superioară, în altorelief, cu însemne heraldice (70/50 cm) erodate (istoricii presupunând că este vorba de blazonul domnitorului). Cele două medalioane sunt mărginite lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei.Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic și este scrisă cu un amestec de litere latine și chirilice. Ea are următorul cuprins: <Acest pod este construit din poronca pre înăltu Domn MIHAIL GRIGORIU STURZA V.V. domn țerei Moldovei în al VIII an al domniei însale și săvărșinduse supt ministeria d. log. Const. Sturza sau deschis pentru călători în 8 Noem. 1841>“, scrie Maria Popa în vol. “Monumentul”, cap. “Podul Doamnei de la Chițcani, comuna Costești, județul Vaslui”.Potrivit aceleiași surse, Podul Doamnei a fost reparat în anul 1886, iar în anul 1956, ca urmare a alunecărilor de teren în zona km 101-102, DN24 a fost deviat, construindu-se varianta Rădești (Crasna) pentru evitarea porțiunii nesigure. Cu această ocazie, s-a redus traficul pe vechiul pod numai către satele Albești și Roșiești, podul trecând în administrarea drumurilor locale. A fost construit un pod nou la circa 200 m nord de vechiul pod. Podul Doamnei din Chițcani a fost scos din circulație în anul 1981, iar în 1992 a fost înscris în Lista monumentelor istorice.
Deci dupa spusele Dl. Invatator Cucu Cici ,satul Docolina se afla in vecinatatea satului la nord de sat GURA Albesti cam unde e podul ala mic inspre Crasna, satul docolina find sat de posta era format din cateva case , niste casute mici nu va imaginati niste palate .
Ar fi bine da se stabileasca locatia satului docolina , e localitate istorică.
un pont bun de supraevaluare a unor reparații, pt cunoscatori
Ba da voi chiar spuneti numai bancuri? Da cand le-au pasat slugilor ce se intampla cu tara? Nu vedeti ca numai exista nimicin Romania, toata e vanduta si amanetata grija podului o au :))