Povestea podului celebru, care a fãcut istorie
MONUMENT…La Crasna, cei care trec în drum spre Bârlad sau Bucuresti ori se grãbesc pentru a ajunge la Vaslui sau Iasi, nu au cum sã nu observe un pod metalic, de un farmec aparte. Este un pod care a scris istorie, fãcut si montat acum 119 ani în acest loc. Podul de la Crasna, cum i-au spus toti cei care au ajuns pe aceste meleaguri, este dezafectat de ani de zile, de când guvernantii de la Bucuresti au decis sã modernizeze drumul national 24 Bârlad-Crasna-Vaslui-Iasi si au fãcut un alt pod, înghesuit si plin de gãuri. Si cum prostia face casã bunã cu unele minti luminate de la guvernare, s-au dat zeci de milioane de euro pentru modernizarea drumului national, de la Bârlad spre Iasi, dar s-a uitat de o portiune de 600 de metri, situatã între sensul giratoriu de la Crasna cãtre livada Mãrul de Aur. O zonã care acum este plinã de gropi si pe care se fac lucrãri de reabilitare în fiecare an, pentru cã nu se gãsesc bani pentru a asfalta cei 600 de metri, inclusiv constructia unui nou pod peste râul Crasna. Dacã se vor face aceste lucrãri, vechiul pod metalic, fabricat la 1896, ar putea ajunge în fata facultãtii de constructii si instalatii a Universitãtii “Gheorghe Asachi”, din Iasi, pentru ca studentii din generatiile actuale si viitoare sã vadã ce lucrãri de artã puteau executa mesterii acelor vremuri de mult apuse. Se spune cã fabricantii acestui pod, ateliere celebre în Paris cu peste 100 de ani în urmã, ar fi cerut ca podul sã le fie trimis în Franta!
La Crasna, cum treci de sensul giratoriu spre Vaslui, dai de o zonã plinã de gãuri, cam 600 de metri de drum infernal, dupã care reintri pe drum de conditii europene. Despre modernizarea tronsonului Crasna-Iasi s-a vorbit încã din 2007. La vremea respectivã, se spunea cã acei aproape 90 de kilometri vor fi reabilitati în perioada 2008-2009. Câtiva ani mai târziu, au început si lucrãrile, finalizate în perioada guvernãrii PDL. Toate bune si frumoase, pânã când a apãrut o problemã. Din cauza unei erori de redactare a proiectului tehnic, când s-a fãcut modernizarea DN24 Bârlad-Crasna-Vaslui-Iasi, pe o distantã de 600 de metri, de la sensul giratoriu de la Crasna si pânã la podul de fier, nu s-a turnat un nou strat de asfalt, astfel cã drumul a rãmas al nimãnui. Cel putin în actele proiectantilor, pentru cã portiunea respectivã face parte din DN24. Lucrãrile de modernizare si reabilitarea a DN 24 pe tronsonul Crasna-Vaslui-Iasi, pe o distantã de 77 km, au fost finantate cu fonduri de la Banca Europeanã de Dezvoltare, peste 87 milioane euro.
Soferii trebuie sã meargã încet, pentru cã au jumãtate de kilometru de drum cu gãuri
Constructorul, Asocierea UMB Spedition-Tehnostrade Bacãu, adicã Umbrãrescu, si-a fãcut bine treaba. Odatã cu încheierea lucrãrilor, spunea ministrul Boagiu, urmau sã disparã si “gropile” istorice de pe acest drum important în relatia comercialã a României cu Republica Moldova. “Vasluienii au fost destul de vitregiti în ceea ce priveste finantarea proiectelor de modernizare a infrastructurii, fatã de alte zone, însã lucrurile se vor schimba în bine si pentru aceastã zonã”, spunea fostul ministru al Transporturilor. Ori, în timp ce executau modernizarea drumului national, inginerii de la grupul de firme al lui Umbrãrescu au realizat cã au o mare problemã. Proiectul de modernizare a drumului national Vaslui-Iasi ar fi trebuit sã înceapã de la sensul giratoriu Crasna, fãcând legãturã cu DE 581. Ori, când sã se apuce de lucrare, constructorul si-a dat seama cã este în fata unei provocãri. Proiectul tehnic al lucrãrii prevedea ca asfaltarea sã înceapã din zona vechiului pod de fier, cu 600 de metri mai putin decât drumul propriu-zis! Adicã, asa cum se întâmplã la români, soferii merg pe un drum modernizat, de la Bucuresti la Vaslui si mai apoi spre Iasi, dar o distantã de jumãtate de kilometru, în zona Crasna, sunt nevoiti sã meargã cu vitezã minimã, din cauza gãurilor. “Nu a fost prinsã la proiectare, însã se cautã o solutie. Trebuie refãcut si completat proiectul”, spuneau, acum trei ani, constructorii si oficialii de la Drumuri Nationale. Anii au trecut, dar nu s-a întâmplat nimic, iar portiunea a rãmas a nimãnui, adicã asfaltatã ca acum 30-40 de ani!
Istoria zbuciumatã a unui pod fãcut la Paris: s-a trimis hârtie cã a iesit din garantie!
De parcã problemele acestea nu au fost de ajuns, podul vechi de la Crasna a rãmas mãrturie la impotenta intelectualã a celor care ne conduc. Conform plãcutei montate de atelierele Dayde & Pille, din Paris, podul ar fi fost fãcut la 1896. Este foarte probabil ca acest pod sã fi înlocuit un alt obiectiv similar, construit în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, pod despre care se spunea cã fãcea legãtura între Basarabia si Moldova propriu-zisã. “Stim doar cã acest pod de la Crasna a fost intens circulat de blindate si artileria grea germanã, atât în primul, cât si în al doilea rãzboi mondial. Sunt informatii cã, în acelasi loc, a mai fost un pod, care a fost folosit de trupele noastre în timpul Rãzboiului de Independentã”, spune Laurentiu Chiriac, muzeograf. Podul a împlinit, cu sigurantã, peste 100 de ani de functionare, iar fabricantii ar fi trimis o hârtie la Ministerul Transporturilor, conform unor surse neoficiale, în care informau oficialii, cã a iesit din perioada de garantie si nu mai poate fi utilizat, mai ales având în vedere si valorile de trafic de pe acest drum national. “Sunt si altfel de informatii, dar nu stim cât sunt de reale. Cicã acest pod ar fi fost solicitat de fabricantul de la Paris, în urmã cu câtiva ani, pentru cã se mândresc cu lucrarea de la Vaslui”, ne-a spus o sursã, la adãpostul anonimatului. Sunt zvonuri cã ar fi fost, de fapt, fabricat în Belgia, iar de acolo a ajuns la Paris, fiind montat mai apoi în zona Crasna.
Podul de la Crasna ar putea ajunge în fata facultãtii de constructii
În timp ce constructorul francez îsi cere înapoi bijuteria de pod – ca formã, se vede clar cã este o operã de artã în domeniul constructiilor civile! – Facultatea de Constructii din cadrul Universitãtii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iasi ar dori sã expunã acest pod superb în fata institutiei. “Acum trei sau patru ani, am aflat de existenta acestui pod. Am fost si l-am vãzut si am rãmas impresionati de lucrarea executatã acolo. Noi am fãcut un proiect tehnic pentru un nou pod, la Crasna, si i-am cerut directorului general al DRDP Iasi, dl. Laicu, sã ne doneze acest pod. Am primit asigurãri cã îl vom primi, când se va finaliza podul proiectat de noi, un pod modern, în acord cu necesitãtile si cerintele traficului de pe acest drum national. Va fi un pod modern, vã asigur. Acest pod de la Crasna este monument istoric si vrem sã-l folosim ca material didactic pentru studentii nostri. Nu stim unde va fi amplasat, probabil în fata Facultãtii de Constructii, vom vedea locatia”, a spus prof. Claudiu Comisu, de la Facultatea de Constructii si Instalatii din cadrul Universitãtii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iasi.
Ce se va întâmpla cu portiunea de 600 de metri, plinã de gãuri, de la Crasna?
Dacã, în privinta podului de la Crasna se stie cã existã un proiect pentru un nou obiectiv, nu poate spune nimeni, în acest moment, când se va realiza atât noul pod, cât si asfaltarea pe portiunea de 600 de metri. “Nu a fost o eroare de proiectare, din câte stiu. S-a lãsat aceastã portiune neasfaltatã, pentru cã trebuia refãcut podul. Nu stim când se va asfalta aceastã portiune de drum si nici când se va construi noul pod. Dacã doriti, mã voi interesa si vã voi comunica dacã sunt finantãri”, a spus Nicolae Popovici, purtãtorul de cuvânt al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) Iasi. Pânã ce guvernantii se vor trezi din somnolentã – pentru cã este clar acum cã UE nu va mai aproba sume suplimentare pentru o nouã asfaltare si un nou pod, dacã acestea nu au fost cuprinse în proiectul tehnic initial – drumul din zona podului de fier de la Crasna va rãmâne la fel de amãrât si plin de gropi.
