DIVERGENTE Gabriela Plãcintã, inspectorul general scolar, a încercat sã-i tragã de urechi pe primari cu privire la stadiul în care se aflã scolile cu doar o sãptãmânã înaintea începerii noului an scolar. Din pãcate pentru ea, acest lucru nu i-a reusit, edilii comunelor vasluiene, unii chiar revoltati de felul în care sefa învãtãmântului a pus problema, i-au demonstrat acesteia cã, de fapt, principalii vinovati se aflã chiar în curtea institutiei pe care o conduce, mai bine spus în persoana directorilor care au cheltuit banii alocati pe orice, numai pe reparatii si igienizarea scolilor nu!
La sedinta de lucru a CJ Vaslui de vineri, 31 august, la care au fost prezenti toti primarii din judet, s-a pus problema stadiului în care se aflã scolile si grãdinitele. Astfel, 380 scoli au avize sanitare la zi, 85 sunt în curs de obtinere, în timp ce alte 133 nu au primit aceste avize, si, teoretic, nu ar trebui sã poatã functiona. Gabriela Plãcintã, sefa inspectoratului Scolar Judetean Vaslui, sublinia cã „Existã încã multe probleme în scolile din mediul rural. În multe comune, printre care Zãpodeni, Solesti, Fruntiseni, Gârceni, Ivãnesti, Bogdana, hoceni, Stãnilesti, Mãlusteni, Voinesti, Murgeni, Banca, Codãesti, Delesti, Costesti, Iana, Epureni, si lista continuã, nu a fostã fãcutã igienizarea scolilor, multe dintre unitãti nu au lemne asigurate pentru sezonul rece. Mai sunt primari care solicitã fonduri pentru garduri, toaletã sau reparatii. Aceste fonduri vin de la guvern, si doar pentru lucruri serioase, pentru garduri sau reparatii sã se dea bani de la primãrie!” În plus, inspectoarea generalã cerea primãriilor sã asigure soferi pentru microbuzele scolare, îngrijitori la scoli si grãdinite, iar, la scolile care au centrale termice, sã urgenteze autorizarea ISCIR, pentru cã „urmeazã sezonul rece, si elevii trebuie sã aibã cãldurã. În plus, trebuie urgentatã numirea reprezentantilor autoritãtilor locale în consiliile de administratie ale scolilor, de preferat consilieri locali sau alte persoane, nu primarul sau functionari din primãrie!”, a mai adãugat Gabriela Plãcintã. Replica primarilor prezenti nu s-a lãsat asteptatã, acestia demonstrându-i inspectoarei generale cã fie nu cunoaste legile, fie încearcã sã paseze vina pentru proasta organizare din inspectorat pe umerii edililor. „Pentru tot ce merge bine într-o comunã, este meritul celor de la judet, în rest, pentru tot ce se întâmplã, primarul e rãspunzãtor! Prin decizie de guvern, o parte din bugetul comunei se alocã, la început de an, scolilor, atât pentru salarii, cât si pentru reparatii, igienizare sau achizitionare de materiale, inclusiv didactice. Le-am dat bani, si i-au cheltuit pe te miri ce, pe specializãri, cursuri de calificare, pe tot felul de prostii, si acum au venit sã le mai dau alti bani pentru vãruit si reparat scoala. De unde sã le mai dau? Ne-ati chemat pe noi, primarii, sã rãspundem de scoli, dar eu deja le-am dat bani, ce vreti, sã vãruiesc eu? Vreti sã vã dau de la primãrie sofer pentru microbuz si îngrijitori la scoalã, ba mai trebuie si fochist…?! Ce vreti, sã dau afarã sapte functionari din primãrie ca sã va angajez sofer? Cã asa spune legea! De ce ni s-au luat fonduri din buget si s-au dat direct în administrarea scolilor, iar acum tot primarii sunt trasi la rãspundere cã scolile aratã cum aratã?”, era revoltat Constantin Postolache, primarul comunei Rosiesti. Acesta a fost completat de Constantin Gavril, de la Zãpodeni: „Ati angajat contabili sefi, care au salariu mai mare ca primarul si nici un subordonat, si care, când e vorba de întocmit statele de salarii, vine tot la contabila primãriei s-o învete, si are si spor de conducere, cã cicã e sef! Ba a-ti mai trimis-o si la specializare, si pe ea, si pe director, cu banii alocati din bugetul comunei. Înainte, acesti bani rãmâneau în bugetul primãriei, si cu ei reuseam sã facem si scolile sã arate bine, sã aibã si lemne, si mai rãmâneau si bani, acum, directorii scolilor îi gospodãresc ei, si uite unde se ajunge! Am trimis oameni de la 416 sã facã curãtenie la scoalã, si asa au fãcut toti colegii mei primari, dar nu pot sã pun un beneficiar de venit minim pe post de îngrijitor permanent, cã acela vine douã – trei zile la muncã, îsi face norma, dupã aia trebuie sã pun pe altul! Iar eu nu pot rãspunde dacã se întâmplã ceva în scoalã”. Gabriela Plãcintã a încercat totusi sã-i determine pe primari sã-si asume obligatia îngrijirii scolilor. „Responsabilitatea cu privire la scoli este în primul rând a comunitãtii si a autoritãtilor scolare, asa cã ar trebui sã colaborati cu directorii scolilor si grãdinitelor si sã-i sprijiniti mai mult.” a intervenit inspectoarea generalã, care a fost repede contrazisã de Mircia Scutelnicu, primarul comunei Gârceni: „Eu am avut vreo cinci ani un director de scoalã care nici mãcar nu a cãlcat pragul primãriei sã-mi cearã ajutorul, iar scoala s-a dãrãpãnat de era sã cadã peste elevi. Acum, l-ati mutat la Pungesti, si acolo face la fel, nici orele nu si le tine! Eu, cu bani de la primãrie, am reparat anul acesta scoala din centrul satului, am pus si termopane, am mai reparat si acoperisul, am si vãruit… Nu cred cã este primar pe care sã nu-l preocupe soarta scolilor, dar asta nu înseamnã cã trebuie ca totul sã facem noi, iar directorii pusi de ISJ sã cheltuie fondurile alocate pe ce vor ei”. Si alti primari s-au arãtat nemultumiti nu doar de felul în care directorii unitãtilor scolare sau conducerea ISJ Vaslui s-a preocupat în aceastã varã de scoli, dar si de faptul cã toate deciziile s-au luat fãrã mãcar o minimã consultare a edililor, cei care stiu cel mai bine ce se întâmplã în comunitate. „La propunerea cui a fost schimbat directorul scolii din Gherghesti, si a fost numit iar fostul director, care între timp a fost primar? Nu-l contest ca profesor, dar dacã fostul primar, acum director, nu a fost în stare, în opt ani, nici mãcar sã facã un gard sau sã vãruiascã sediul primãriei, credeti cã ca fi un atât de manager al scolii? De ce nu au fost întrebati si oamenii din sat sau mãcar consilierii locali dacã sunt de acord cu acest lucru?”, era revoltat Nixon Ibãnescu, primarul comunei Gherghesti, aprobat si de alti primari prezenti. „Felicit initiativa acestei întâlniri, dar ar fi trebuit ca la ea sã participe si directorii de scoli, mãcar asa, sã ne cunoastem si sã încercãm sã rezolvãm problemele! Spuneati sã asigurãm personal nedidactic! Eu, la Vetrisoaia, am patru scoli cu centralã termicã, le asigurãm lemne, plãtim autorizatiile, care costã sute de milioane, si avem doar un centralist. Nu e normal ca un om sã rãspundã de o centralã în functiune situatã la 1,5 km! Totul e pânã nu se întâmplã vreo tragedie, cã dupã aceea începe epurarea, în frunte cu primarul, directorul, si restul. Noi tot am cerut sã ne dati voie sã angajãm personal, am fãcut si memorii, si am primit acelasi rãspuns: nu avem voie!”, a intervenit, spre finalul discutiei, Vasile Puiu, primarul comunei Vetrisoaia. Pânã la urmã, a fost nevoie de interventia presedintelui Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu, care a prezidat sedinta de lucru, pentru ca discutiile si plângerile primarilor cu privire la felul în care se desfãsoarã treburile în învãtãmântul vasluian sã nu continue la nesfârsit. „Tocmai de aceea am initiat aceastã sedintã, si am invitat si pe doamna Plãcintã, ca sã ne putem spune fiecare punctul de vedere si sã vedem ce este de fãcut pentru ca lucrurile sã se îndrepte. Nu ne-am întâlnit nici sã schimbãm directori, nici sã intrãm în polemici politice, si nici sã cerem ce nu putem obtine, ci doar sã vedem cum putem sã ne aducem fiecare, noi, cei de la CJ, conducerea inspectoratului si autoritãtile locale, contributia.”, a încheiat subiectul Dumitru Buzatu.
