Vrâncenii care suferă de boli profesionale stau cu securea deasupra capului şi cu teama în suflet că la următoarea revizie medicală ar putea să-şi piardă pensia pentru boala profesională de care suferă. În acest timp, dau bani cu nemiluita la doctori pentru teste, pentru avize şi ştampile, iar pensia este de multe ori sub 500-600 de lei pe lună. Cei care merg la revizie an de an ştiu cel mai bine cum funcţionează sistemul medical şi cel de plată a pensiilor. În Vrancea sunt 44 de pensionari care şi-au pierdut capacitatea de muncă în urma unei boli profesionale şi alţi 93 care au suferit un accident de muncă.
În circuitul bolilor dobândite la locul de muncă sunt angrenate instituţii ca Direcţia de Sănătate Publică (DSP), Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), Casa Judeţeană de Pensii (CJP) şi Casa de Asigurări de Sănătate (CAS). În interior, sistemul este greoi, corupt şi încărcat de reguli. Cea mai întâlnită boală profesională este astmul bronşic, numai anul trecut fiind diagnosticate trei persoane, care acum sunt pensionate.
Bolile profesionale sunt încadrate ca pierderea temporară a capacităţii de muncă şi pentru acest lucru, bolnavul trebuie să meargă an de an la Medicina Muncii din subordinea CJP pentru a fi revizuit. Un astm bronşic, odată dobândit, nu trece niciodată, dar simptomele se pot ameliora. Asta caută şi medicii, dacă boala profesională s-a ameliorat. O femeie, acum în vârstă de aproape 60 de ani, ne-a povestit prin ce a trecut pentru a dovedi că are o boală profesională, dar şi despre teama anuală a reviziei. Ne-a cerut în mod expres să nu îi amintim numele pentru a nu avea probleme. „Am astm bronşic. Am fost depistată înainte de Revoluţie. Am lucrat într-un mediu cu alergeni, scamă, praf până la un moment dat. După ce mi-a fost descoperită boala, am fost mutată, dar în aceeaşi unitate. După 14 ani de muncă, m-am îmbolnăvit şi am mai muncit încă pe atât. Pensia o pot pierde oricând pentru că medicii pot spune că eşti apt de muncă. Asta nu e o boală care trece. Eu respir pe jumătatea unui om normal“, ne-a spus femeia.
Pensionarii se tem de întoarcerea la muncă
Pentru a putea primi cei aproape 600 de lei pe lună, femeia a fost nevoită să demonstreze că are o boală profesională. În astfel de cazuri, angajatorul trebuie să fie de acord şi să recunoască faptul că boala a fost debândită la locul de muncă. Apoi inspectorii ITM şi funcţionarii CJP fac un proces verbal de cercetare a cazului. Un medic de la Medicina Muncii confirmă boala. „ITM contrasemnează. De fapt, atestă mediul necorespunzător de muncă, impune măsuri şi sancţionează angajatorul dacă nu se conformează“, ne-au spus reprezentanţii ITM. Tot ITM face recomandări pentru ca astfel de boli să fie ocolite. „Am recomandat fabricilor de confecţii să asigure un microclimat curat şi să efectueze determinări periodice ale noxelor. Angajaţii care lucrează în astfel de microclimate trebuie să poarte mască, să efectueze controale periodice la medic şi să poarte echipament de protecţie, acolo unde se impune“, au adăugat reprezentanţii ITM.
Anul trecut au fost înregistrate, oficial, trei cazuri în Vrancea de astm bronşic la două dintre cele mai mari fabrici de confecţii şi o societate de construcţii. Teoretic, confecţionerii ar trebui să câştige mai bine. Prin contractul colectiv de muncă se stabilesc sporuri în astfel de cazuri, însă angajaţii nu văd sume prea mari în plus la salariu.
Doar strictul necesar de medicamente
Tot de lipsa banilor se plânge şi femeia care a ieşit la pensie din cauza bolii profesionale în urmă cu trei ani. Din pensia de aproape 600 de lei, o parte se duce pe medicamente. „Mi-au calculat punctajul, dar am ieşit cu o pensie mică, aproape 600 de lei. În industria uşoară erau salarii mici!“, a exclamat femeia, care susţine că este foarte greu să dovedeşti că ai o boală dobândită la locul de muncă. Îşi cumpără lună de lună doar strictul necesar pentru că dacă ar respecta ce i-au spus medicii de la Bucureşti ar cheltui mai mult. Mai mult decât atât, ideea că boala s-a ameliorat poate fi cauza pierderii pensiei şi întoarcerea în câmpul muncii. „La aproape 60 de ani este aproape imposibil să îţi găseşti un loc de muncă“, spune femeia. De aceea, nu spune nu, atunci când trebuie să facă drumuri în Capitală, când trebuie să facă documente medicale şi când trebuie să aibă grijă de medicii de care depinde pensia. „Analizele şi referatele sunt foarte scumpe“, susţine pensionara.
Asiguraţii beneficiază de tratament şi recuperare
Conform Casei de Pensii, persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă sau bolilor profesionale au dreptul la pensie de invaliditate indiferent de sta-giul de cotizare realizat. „În evidenţele instituţiei noastre există un număr de 137 pensionari de invaliditate care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă sau bolilor profesionale“, ne-a transmis directorul CJP, Adrian Juravle.
Cei care lucrează în baza unui contract de muncă beneficiază de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Această asigurare urmăreşte prevenirea accidentelor şi a bolilor, reabi-litarea medicală şi socio-profesională a angajaţilor precum şi a capacităţii de muncă, dar şi acordarea de sume de bani pe termen lung şi scurt, sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare. Asiguraţii au dreptul la reabilitare şi reconversie profesională, despăgubiri în caz de deces, rambursări de cheltuieli sau compensaţii pentru atingerea integrităţii. Din punct de vedere medical, angajaţii în baza unui contract de muncă au dreptul la asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de medic, servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale, tratament de recuperare, servicii de chirurgie reparatorie, cure balneoclimaterice. Toate acestea se decontează de către CJP pentru persoanele care urmează reabi-litarea medicală ca urmare exclusivă a cauzei profesionale.
Peste 10 mii de persoane sunt expuse profesional
În Vrancea, peste 10 mii de persoane sunt expuse la diferite noxe la locul de muncă. Cele mai multe persoane lucrează în industria textilă, mai exact 5.957 persoane, ele fiind expuse la pulberi textile şi zgomot. În spitalele vrâncene lucrează 1.867 de persoane, acestea fiind expuse la agenţi fizici, chi-mici, biologici şi stres.
Inspectorii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) au monitorizat incidenţa bolilor profesionale, fiind cercetate, anul trecut, patru cazuri de boală profesională, din care unul a fost infirmat. Astfel, au fost declarate trei cazuri de astm bronşic profesional prin expunere. Mai precis, un caz de astm bronşic profesional prin expunere la microclimat necorespunzător, umiditate crescută şi iritanţi respiratori, vapori de adezivi şi pulbere textilă, la un muncitor din industria textilă. Un alt caz de astm bronşic profesional prin expunere la iritanţi respiratori, fum, gaze de sudură, pulberi metalice şi amoniac a fost înregistrat la un muncitor din construcţii civile şi industriale. Ultimul caz a fost prin sensibilizare la pulberi textile.
Fiecare firmă trebuie să angajeze un medic de medicina muncii
Reprezentanţii DSP spun că un caz de boală profesională este raportat instituţiei de către medicul de medicina muncii al firmei. Apoi, medicul responsabil de medicina muncii din cadrul DSP face o anchetă în cazul respectiv. „Fiecare firmă este obligată să aibă angajat un medic de medicina muncii. În caz că un angajat prezintă suspiciuni de boală profesională, medicul completează un formular BP1, pe care îl aduce la DSP. Medicul responsabil de medicina muncii din cadrul DSP începe o anchetă în acest caz, care se desfăşoară conform formularului BP2. Dacă boala se confirmă, noi o raportăm la Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti şi dăm măsurile care se cuvin“, ne-a declarat medicul Cătălin Graur, directorul DSP Vrancea.
Formularul BP1 este aprobat prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006. Serveşte medicului din dispensarul medical de întreprindere şi medicului de familie pentru informarea serviciului de medicina muncii în legătură cu cazurile depistate cu boală profesională, iar formularul BP2 este fişa de declarare a cazului de boală profesională.
În urma cercetării cazurilor de boală care au fost confirmate, inspectorii DSP au luat următoarele măsuri: „menţinerea curăţeniei la locul de muncă şi curăţarea permanentă a depunerilor de pulberi textile de pe instalaţii, maşini, pardoseli şi alte elemente de construcţie ale secţiei de producţie; asigurarea microclimatului corespunzător la locurile de muncă; efectuarea periodică a determinărilor de noxe şi a microclimatului; asigurarea dotării cu echipament individual de protecţie conform riscului profesional de expunere, dar şi efectuarea controlului medical la angajare şi periodic“.
Anul trecut, inspectorii din cadrul DSP au efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la 10 unităţi din industria construcţiilor, a lemnului, alimentară şi industria de celuloză. În urma verificărilor s-au făcut recomandări privind dotarea cu echipament individual de protecţie, cum ar fi căştile şi antifoanele, dar şi despre retehnologizarea procesului de producţie.
În mai multe unităţi, microclimatul este necorespunzător
Tot anul trecut, au fost verificate 42 de unităţi din industria textilă, celulozei, confecţii metalice, mase plastice, materiale de construcţie, alimentară şi un spital, de unde s-au recoltat probe pentru determinarea a diferite tipuri de pulbere. Astfel, în urma controalelor s-au constatat depăşiri ale valorilor admise la cinci unităţi privind noxele, iar la 9 unităţi, microclimatul necorespunzător, mai exact temperatură şi umiditate crescute. În urma acestor controale, inspectorii DSP au făcut recomandări privind dotarea cu echipament individual de protecţie, retehnologizarea procesului de producţie şi asigurarea unui microclimat corespunzător.
www.monitorulvn.ro
