Nãscut în orasul Husi la 9 decembrie 1884, Neculai N. Cisman a fost fiul lui Nicolae M. Cisman (vezi „Vremea nouã”, nr. 597, din 25 martie 2011) si al sotiei sale Zoe. Urmeazã cursurile scolii primare din orasul Husi, ale Facultãtii de Drept din cadrul Universitãtii din Iasi, absolvitã în 1907, anul declansãrii rãscoalei tãrãnesti din satul Flãmânzi, judetul Botosani. Dupã absolvirea facultãtii, s-a înscris ca avocat în baroul avocatilor din fostul judet Fãlciu, cu sediul în Husi.
Participã la al doilea rãzboi balcanic desfãsurat în 1913, când România s-a alãturat Serbiei si Greciei împotriva Bulgariei, învinsã. Prin tratatul de pace semnat în Bucuresti, România primeste Cadrilaterul (judetele Durostorum si Caliacra). Din fostul judet Fãlciu, în campania militarã din 1913, îsi pierd viata 22 de soldati, în memoria cãrora se va constitui comitetul pentru ridicarea unui monument comemorativ, sub conducerea Episcopului Nicodem al Husului, ce urma sã fie asezat în piata Ioan Mârza (spatiul amplasat astãzi între P.T.T.R., B.R.D. si Statia Peco). Inaugurarea monumentului dedicat eroilor cãzuti în acest rãzboi în piata Ioan Mârza s-a realizat în 1914.
Dupã declansarea Primului Rãzboi Mondial la 15 iulie 1914, România alege neutralitatea, respectatã pânã la 14/15 august 1916, când trupele române trec muntii Carpati pentru eliberarea Transilvaniei de sub prigoana austro-ungarã. Mobilizat, probabil la 15 august 1916 sau mai înainte, Neculai N. Cisman se deplaseazã pe front cu Regimentul 85 Infanterie, trece în Transilvania prin Bicaz. Participã la luptele desfãsurate la Tulghes, Neagra Sarului si Gura Haitei, din regiunea Dornelor, alãturi de armatele tariste comandate de generalul Graf Keller, care îl rãsplãteste pentru faptele de eroism cu înalte decoratii si înaintarea la gradul de cãpitan în rezervã.
Grav rãnit la 21 octombrie 1916, în punctul Goiosul, cãzut prizonier la inamic, va fi internat în spitalul din Sibiu, apoi în lazaretul din Orãstie. Grav rãnit, cu piciorul amputat, îsi dã obstescul sfârsit la 23 decembrie 1916, departe de orasul sãu natal. Mormântul sãu din cimitirul din Orãstie este vizitat dupã reîntregirea patriei în hotarele ei firesti de elevii Liceului de bãieti „Cuza Vodã”din Husi, condusi de profesorul Ioan David, directorul institutiei amintite. Osemintele eroului din Husi vor fi deshumate în 1922 si transportate în orasul Husi. Petru P. Harnagea, elev al Liceului de bãieti, participã atât la vizita din Orãstie, cât si la reînhumarea osemintelor în Husi cu o mare pompã militarã, în prezenta unei asistente numeroase. Este înmormântat în cimitirul Sfântul Toma (Eternitatea) din Husi, alãturi de tatãl si mama sa.
Mort pentru patrie si realizarea Marii Uniri, Neculai N. Cisman îsi meritã locul în Panteonul personalitãtilor husene. (Bibliografie: Petru P. Harnagea, Oameni de seamã din tinutul Husului – lucrare în manuscris). (Costin Clit)
