„Pentru Franţa, romii reprezintă calul troian”

Un fotograf a surprins traseul unor romi din România înapoi în Franţa, în plin scandal al expulzărilor, ca o formă de a lua atitudine faţă de lipsa de reacţie a românilor la repatrierile voluntare.
La 40 de ani, Mugur Vărzariu, un fotograf documentarist implicat în mai multe proiecte sociale, a decis că trebuie să ia atitudine faţă de reacţia Franţei, dar şi faţă de inerţia românească, la ceea ce a devenit cunoscut în Europa drept „problema romilor”.

Astfel, el a petrecut o lună cu câteva familii de romi trimise în România şi care s-au întors apoi în Hexagon, surprinzându-le în viaţa de zi cu zi, tocmai pentru a arăta cum trăiesc.

Pe de o parte, fotograful a ales să spună povestea romilor prin imagini, iar pe de alta, să critice atât guvernul francez, cât şi pe cel român. Pe primul – pentru măsura luată, care contravine secolelor de „libertate, egalitate, fraternitate” şi pe cel de-al doilea – pentru uşurinţa cu care s-a supus deciziei, fără a adopta o poziţie fermă, prin care să-şi apere cetăţenii.

Romii nu sunt principalii infractori din Franţa

„Din punctul meu de vedere nu e justificată atitudinea Franţei. E clar că există o problemă, dar ea nu trebuie sub nicio formă atacată pe criterii etnice. Fiecare caz de infracţionalitate trebuie tratat separat”, susţine Vărzariu, subliniind că romii au dreptul să circule liber, iar acest drept le poate fi limitat doar de o decizie judecătorească.

Mai mult, fotograful consideră că romii nu sunt principalul grup infracţional din Franţa. Acolo, marile grupări de traficanţi de droguri şi reţelele de prostituţie nu sunt conduse de romi. „S-a pus problema că aceste măsuri au fost determinate de o anumită agresivitate faţă de autorităţile statului francez. Cu alte cuvinte, romii se fac vinovaţi de atentat la ordinea publică”, explică românul, care nu crede în această ipoteză.

„Românul este rasist până în măduva oaselor”

Mai mult, potrivit acestuia, cea mai mare problemă a Franţei sunt magrebienii, care, nemulţumiţi de statutul lor, au pornit ample mişcări sociale în ultimii ani.

„Franţa spune că este vorba despre protejarea ordinii publice, aplică aceste măsuri pe comunitatea romilor, care e mică şi lipsită de apărare, dar aparţinând unui stat creştin. Ca să iei o a stfel de măsură împotriva grupurilor de magrebieni, rişti să transformi conflictul într-unul religios şi nimeni – nici măcar Sarkozy – nu e nebun să facă asta”, explică fotograful. Şi completează: pentru Franţa, romii sunt precum calul troian din mitologie.

Mugur Vărzariu a petrecut o lună alături de romii fotografiaţi, urmărindu-i în satul natal şi înapoi în Franţa, tocmai pentru a arăta – prin imaginile surprinse – că dreptul lor la liberă circulaţie nu are nicio legătură cu posibilele fapte ilegale.

După ce a selectat câteva zeci de fotografii, din cele câteva sute făcute, el şi-a propus să ducă expoziţia la Parlamentul European. În plus, i-a trimis o scrisoare des chisă ministrului de externe, Teodor Baconschi, cerându-i sprijinul pentru expunerea fotografiilor la sediul Ambasadei României din Paris.

Foarte critic faţă de lipsa de atitudine a autorităţilor române, fotograful susţine că implicaţiile gestului Franţei se vor vedea mai târziu, mai ales pentru că se creează un precendent periculos la care pot apela şi alte state, precum Italia.

„Lipsa de atitudine a autorităţilor române trebuie sancţionată. Ar trebui să fim decăzuţi din dreptul de a mai fi cetăţeni europeni”, spune românul. Iar, în opinia acestuia, vinovat nu e doar guvernul român, ci întreaga ţară. „Acum ne macină şi ne consumă doar ura, dar, de fapt, cei pe care ar trebui să-i urâm cu adevărat suntem noi. (…) Românul e rasist până în măduva oaselor, iar această atitudine vine atât din lipsa de informare, cât şi din prostie. (…) Ideea românului despre acest fenomen se opreşte la efecte, el niciodată nu înţelege cauza. Iar cauza pentru care astăzi unii romi sunt o problemă e, de fapt, lipsa de reacţie a societăţii la problemele lor de zeci ori de sute de ani. (…) Lipsa noastră de atitudine faţă de situaţia lor este cea care ne-a adus pe noi în situaţia de a-i urî şi pe ei în situaţia de a fi marginalizaţi şi împinşi către activităţi infracţionale”, conchide Mugur Vărzariu.

SFATURI PENTRU AUTORITĂŢILE ROMÂNE

„Fără discriminare, dar şi egali în faţa legii”

Franţa a fost pentru romi un fel de Eldorado, consideră fotograful. Motivul: în Hexagon, puteau trăi mai bine din cerşit decât o puteau face în România. „E o activitate lucrativă. Una e să primeşti un euro şi alta să primeşti un leu”, spune el.

Prin tradiţie, francezii au integrat imigranţii, iar în acest context, atitudinea României faţă de scandalul expulzărilor, crede el, ar fi trebuit să fie una de «mea culpa». Adică, să -şi admită neputinţa în a-i integra pe romi şi, eventual, să le ceară ajutor ţărilor care au reuşit asta.

Mai mult, consideră Mugur Vărzariu, România ar fi trebuit „să aibă o poziţie fără echivoc” faţă de felul cum sunt trataţi cetăţenii ei peste hotare, atitudine care ar fi trebuit să plece de la preşedinte.

„Traian Băsescu ar fi trebuit să le dea senzaţia cetăţenilor că sunt protejaţi, că drepturile le sunt respectate şi că nimeni nu este în măsură să spună, aşa cum a făcut el, că, într-un fel, francezii au dreptate”, susţine fotograful. Dar, precizează el, vina nu este doar a celor care conduc acum ţara, ci a celor din ultimii 20 de ani, care au promovat „mentalităţi postdecembriste îngrozitoare”, la nivelul tuturor românilor. Astfel, adaugă acesta, românii au început să sufere de sindromul Stockholm, adică, fiind prizonierii aceloraşi mentalităţi de atâta vreme, au uitat cine sunt cei care i-au nenorocit şi au ajuns să dezvolte sentimente de acceptare faţă de propriii călăi.

„Vina nu este a romilor, ci a tuturor celor care au guvernat această ţară. Şi ţara asta ar fi trebuit să aibă o poziţie de genul: «Ştim că am greşit, este foarte greu pentru noi să ne reparăm această greşeală, de aceea apelăm la Franţa», nu să aplice principiul dreptăţii, ci principiul moralităţii”, conchide Mugur Vărzariu.

În opinia acestuia, soluţia este şcolarizarea copiilor, proces ce trebuie însoţit de „o mână a legii extrem de fermă”. „Fără discriminare, dar şi egali în faţa legii”, explică fotograful.

evz.ro