Pe vremuri, balurile boierilor moldoveni se tineau la palatul din Solesti, o traditie care se reia, dar momentan la hanul lui nea Iancu

SÃRBÃTOARE…Solestiul se scuturã de praful gros al uitãrii depus peste o glorioasã comunitate si îsi serbeazã cu fast hramul satului. Atestat documentar la data de 10 martie 1502, Solestiul si-a ales ca protector pe Sfântul Gheorghe si, de ziua în care Biserica îl sãrbãtoreste, în sat e mare sãrbãtoare. În frunte cu primãrita Mona Bujor, solestenii îmbrãcati în cele mai alese haine sau în porturi populare, s-au adunat cu mic, cu mare si s-au strâns în horã, în mijlocul satului, în bãtãtura Hanului lui Nenea Iancu pentru a evoca acest moment. Sãrbãtoarea „Hramul Satului” a început dupã sfânta Liturghie, dând start primei editii a „Balului Gospodarilor”, bal care a durat pânã seara târziu. Atmosfera de sãrbãtoare si voie bunã în cadrul acestei festivitãti culturale a fost creatã si întretinutã de mai multi artisti autohtoni, printre care si ansamblul folcloric de cântece si dansuri populare „Solestenii”.

Hramul comunei Solesti este serbat cu deosebitã solemnitate cu ocazia sãrbãtorii religioase a Sfântului Gheorghe, pãstrând traditiile si obiceiurile specifice solestenilor. În Duminica Tomei, la Solesti, dupã liturghia de la bisericã dedicatã Sfântului Gheorghe, s-a desfãsurat prima editie a Balului Gospodarilor, un eveniment cultural la care a participat întreaga suflare a comunei, în centrul satului, la Hanul lui Nenea Iancu. Activitatea culturalã a fost deschisã de primarul comunei Solesti, Mona Bujor care a tinut sã mentioneze faptul cã, dupã o perioadã de pauzã, impusã de pandemie, sãrbãtoarea „Hramul Satului”, o sãrbãtoare cu traditie veche, îsi reia din nou cursul firesc, putând fiind celebratã. Aceasta i-a felicitat pe toti sãtenii care si-au serbat ziua numelui cu ocazia sãrbãtorii religioase a Sfântului Gheorghe, urându-le multã sãnãtate, putere de muncã, pace si liniste. De asemenea, i-a felicitat si pe membrii ansamblului folcloric „Solestenii”, prezenti la eveniment, ansamblul folcloric de cântece si dansuri populare înfiintat în anul 2005 cu un repertoriu adecvat zonei Vasluiului, activând sub îndrumarea directorului Cãminului Cultural „Elena Cuza” – Costel Adam. Multi copii, flãcãi si fete, îmbrãcati în straie populare, s-au prins în horã, alãturi de membrii ansamblului folcloric, într-un moment de destindere si voiosie. Sustinerea muzicalã a fost realizatã de Fanfara de la Chetris si de Formatia Trio din Solesti, iar din generatia tânãrã s-au remarcat solistele de muzicã popularã Cosmina Adam si Ioana Stoleru.

Mona Bujor detine mandatul de primar în comuna Solesti din anul 2000 pânã în prezent, asta însemnând cã aceasta este respectatã de sãteni ca om politic. Vãzutã ca o fiicã a satului, aceasta n-a zãbovit si s-a prins în horã alãturi de consãtenii ei. «Suntem din nou prezenti la unul dintre cele mai frumoase evenimente culturale desfãsurate în comuna noastrã cu ocazia serbãrii „Hramului Satului”, de Sfântul Gheorghe. Orice om cu credintã în Dumnezeu a participat, mãcar o datã în viatã, sau cel putin a auzit despre sãrbãtoarea crestineascã numitã hram. Hramul a devenit un model cultural de viatã pentru noi, solestenii, si are scopul de a mentine si promova frumusetea datinilor, obiceiurilor si traditiilor din regiunea Solestiului. Este important sã pãstrãm si sã transmitem mai departe traditiile pentru cã ele ne aratã si ne dau identitatea», ne-a declarat Mona Bujor. La eveniment au mai participat consilierii locali, viceprimarul comunei, precum si o delegatie a Consiliului Judetean Vaslui condusã de presedintele Dumitru Buzatu.

Solestiul, un loc încãrcat de istorie

TRECUT SI PREZENT…Solestiul este un nume în istoria modernã a României, având un rol important în Unirea Principatelor. Familia Rosetti-Solescu a fost printre principalele familii de boieri care au înfãptuit la 1859 Mica Unire. Înruditã si cu familia Sturza, acestia si-au pus amprenta asupra istoriei prin faptul cã a dat domnitori si mari dregãtori ai Moldovei. Cel mai sonor nume din aceastã mare familie este cel al Elenei Cuza (Solesc) care a fost prima doamnã a României. Aceasta s-a nãscut la 17 iunie 1825, iar pãrintii ei, Iordachi si Catinca Rosetti, stãpânitorii mosiei Solesti si ai satului, au construit în anul 1828 palatul, care astãzi este doar o palidã amintire a ceea ce a reprezentat la un moment dat locul de unde se dãdea ora exactã a tãrii. Solestii reprezintã totodatã o importantã vatrã de folclor etnografic si artã popularã. Valorile locale au fost puse în valoare în cadrul unor expozitii, iar piesele de folclor muzical si coregrafic au vãzut deseori lumina scenei în multe localitãti din România si Republica Moldova. Obiceiurile populare locale sunt prezentate în cadrul mai multor festivaluri de gen din judet si tarã. În cadrul Cãminului Cultural „Elena Cuza'” Solesti activeazã ansamblul folcloric de cântece si dansuri „Solestenii”. Înfiintat din anul 2005, ansamblul folcloric are un repertoriu adecvat zonei Vasluiului. Încã de la debut, ansamblul a obtinut rezultate meritorii, participând la diferite festivaluri si concursuri. S-au obținut premii la nivel judetean, national si international. Dansurile populare din zonã practicate la nunti, cumetrii si în toate zilele de sãrbãtoare sunt valorificate într-un mod superior si organizat în cadrul Ansamblului folcloric „Solestenii”. Acest ansamblu a sustinut spectacole si a participat la concursuri atât în judet cât si în tarã, dar si în Republica Moldova în cadrul unui proiect transfrontalier.