Programe avem, mai greu e cu rezultatele…
Un ambitios program, implementat cu fonduri europene de cãtre Fundatia Culturalã “International Romani Star” Vaslui, a avut debutul vineri, 23 august, în cadrul sedintei de lansare a proiectului, sedintã organizatã la Prefectura Vaslui. Prin acest program, 400 de rromi, cu vârste între 35 si 60 de ani, din rândul persoanelor cele mai defavorizate din localitãtile urbane ale judetului Vaslui, vor avea ocazia sã-si verifice starea de sãnãtate, în special cardio – vascularã, printr-un set complet de analize, urmând ca, ulterior, acestia sã poatã beneficia, dacã este cazul, de tratamente. Dat fiind cã la întâlnirea de la sediul prefecturii au participat si mai marii judetului, lansarea proiectului a fost prilej pentru punerea în discutie si a altor probleme, cum ar fi cea a mediatorilor sanitari, rãmasi fãrã locuri de muncã, sau a situatiei cetãtenilor rromi din Murgeni care, desi au primit terenuri de la ADS, nu sunt si proprietarii lor.
400 de rromi, din categoriile cele mai defavorizate, respectiv câte 80 din cele douã orase, Negresti si Murgeni, si cele trei municipii, Vaslui, Bârlad si Husi, vor avea ocazia sã-si verifice gratuit starea de sãnãtate, printr-un set de analize complet, datoritã unui program, “Un viitor sãnãtos”, accesat de Fundatia Culturalã “International Romani Star” Vaslui si finantat cu fonduri europene. Valoarea proiectului este de 44080 lei, din care 39.080 lei contributia UE, bani necesari atât pentru analize, cât si promovarea, în rândul comunitãtilor rrome din cele cinci orase sau municipiului din judetul Vaslui, a acestei actiuni, a necesitãtii acestei campanii de verificare a sãnãtãtii, în primul rând din punct de vedere a bolilor cardiovasculare. În cadrul sedintei de lansare a proiectului, organizatã la Prefectura Vaslui, vineri, 23 august, dupã ce Ilie Târu, initiatorul proiectului “Un viitor sãnãtos” a fãcut pe scurt o dare de seamã asupra altor proiecte implementate în ultimii 20 de ani, proiecte adresate acestei etnii, a rromilor, consideratã a fi defavorizatã, presedintele Partidei Rromilor a fãcut si o scurtã prezentare a proiectului. “Proiectul sprijinã obiectivele cuprinse în Strategia nationalã de îmbunãtãtire a situatiei rromilor în domeniul sãnãtãtii si îsi propune cresterea sperantei de viatã prin depistarea si tratarea precoce a bolilor cardiovasculare, care reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial cât si naţional. Statisticile plaseazã România pe locul 3 în lume în ceea ce priveste rata mortalitãtii din cauza bolilor cardiovasculare, principala cauza de mortalitate înregistratǎ si la nivelul judetului Vaslui, aşa cum rezultǎ din datele furnizate de serviciul de statisticǎ al DSP Vaslui. Informatiile primite de la mediatorii sanitari din judetul Vaslui aratã faptul cã populaţia defavorizatã, fără surse de venit constante, plaseazã sãnãtatea pe ultimul loc, “grija zilei de mâine” fiind principalul obiectiv al cetãtenilor de etnie rromã. Lipsa acestor surse de venit face ca majoritatea populatiei sã nu-si poatã permite, nici mãcar la 2-3 ani, un set minimal de analize medicale. Proiectul îsi propune sã dezvolte în acelasi timp un exemplu de bunã practicã în judet si prin angrenarea factorilor responsabili, autoritãti locale sau judetene, servicii publice deconcentrate. Proiectul îsi propune evaluarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare în rândul populatiei defavorizate, în special a populatiei de etnie rromã, concomitent cu educatia medicalã a pacientilor, contribuind activ la reducerea frecventei bolilor cardiovasculare si a complicatiilor acestora”, a declarat Ilie Târu. La rândul sãu, Radu Renga, prefectul judetului, a declarat asistentei urmãtoarele: „ Ca prefect si ca om, cred în reintegrarea celor care fac parte din populatia rromã, integrare care se poate face doar prin educatie. Salut aceastã initiativã, ca pe toate cele care au drept scop ajutorarea celor mai defavorizate categorii de cetãteni, si vã asigur de toatã disponibilitatea mea”. La rândul sãi, Dumitru Buzatu, presedintele CJ, prezent la sedintã, a declarat cã „E foarte bine cã existã astfel de initiative, ceea ce demonstreazã cã, cu disciplinã si foarte multã muncã, se poate face ceva în favoarea oamenilor sãraci, care nu-si permit mãcar un set de analize la câtiva ani”.
Problemele rromilor în judetul Vaslui – multiple
Dupã prezentarea proiectului, profitând de prezenta la sedinta de lansare a proiectului a sefilor judetului, prefectul Radu Renga si subprefectul Andrei Puicã, dar si a presedintelui CJ Dumitru Buzatu, însotit de vicele Corneliu Bichinet, participantii la sedintã au tinut sã prezinte acestora si alte probleme cu care se confruntã atât comunitatea rromã, cât si autoritãtile locale. Primul care a tinut sã ia cuvântul este Ioan Buta, primarul orasului Murgeni, care a cerut sprijinul autoritãtilor judetene pentru rezolvarea unei probleme atât a rromilor din oras, cât si a autoritãtii locale. „Acum 7 ani, în urma unei initiative a primãriei Murgeni sustinutã de guvern, de la ADS s-au dat 44 ha de teren intravilan destinat romilor fãrã posibilitãti, o idee foarte bunã la acea vreme. Între timp, unii si-au ridicat case, altii ar dori sã cultive pãmântul primit, însã, cu toate cã au terenul în folosintã, acestia nu au si acte doveditoare, respectiv titluri de proprietate. Si pentru ei este o problemã, dat fiind cã încã trãiesc în nesigurantã, pe de o parte, si pe de altã parte nu pot accesa subventii de la APIA sau de la primãrie, pentru cele de cãldurã. Pe de altã parte, nici noi nu putem încasa impozitele aferente, chiar dacã proprietarii constructiilor ar fi dispusi sã plãteascã aceste taxe. Trebuie sã gãsim o solutie pentru a iesi din acest impas, oamenii sunt si nu sunt proprietari, trãiesc în nesigurantã si trebuie sã facem ceva!”, a cerut primarul Ioan Buta. O altã problemã ridicatã a fost cea a mediatorilor sanitari din orasele si municipii, mediatori care, în acest an, din cauza reducerilor bugetare din acest an, au rãmas fãrã locuri de muncã, desi aveau un important rol în promovarea actiunilor specifice si mentinerea stãrii de sãnãtate, în special în rândul populatiei sãrace. De exemplu, la Bârlad, din patru mediatori, nu a mai rãmas niciunul, la fel, la Husi si Negresti nemaifiind prevãzute în schemele de personal aceste functii. Culmea este cã, la Bârlad, în acest an, doi mediatori au fost scoliti special în cazul unui proiect derulat la nivel national, în cadrul unor cursuri efectuate la Piatra Neamt, în aceastã primãvarã, mediatori care nu au fost reîncadrati. „În lipsa acestor mediatori, este clar cã mesajul si programele pe sãnãtate nu vor ajunge la cei cãrora le sunt destinate, la populatia cea mai sãracã, inclusiv de etnie rromã. Ar trebui deblocate aceste posturi, pentru cã rolul mediatorilor este unul foarte important, atât din punct de vedere al sãnãtãtii, cât mai ales social, este foarte important în societate”, declara unul dintre participantii la sedinta de vineri. Rãspunsul reprezentantului guvernului, subprefectul Andrei Puicã, a fost unul transant. „Dupã cum stiti, în acest an a fost instalatã o nouã disciplinã în ceea ce priveste personalul bugetar. Trebuie sã avem rãbdare, sã fie finalizate toate procedurile, ulterior, în urma concluziilor trase în urma reorganizãrii, se va regulariza situatia. Oricum aceastã reorganizare de personal este mai putin drasticã dacât cea anterioarã, atunci când se putea face o angajare la sapte plecati!”. Ilie Târu, presedintele Partidei Rromilor, a tinut sã aducã în discutie un alt subiect de mare importantã pentru populatia pe care o reprezintã: „Sunt foarte multe persoane, în special de etnie rromã, care nu au acte de identitate”, declara Ilie Târu, cerând sprijinul autoritãtilor judetene în rezolvarea acestei situatii.
Dumitru Buzatu spune cã va ajuta comunitatea romã
O altã problemã ridicatã, tot de Ilie Târu, a fost cea a proiectelor care pot fi accesate, din fonduri europene, proiecte ce pot contribui la integrarea socialã a cetãtenilor vasluieni apartinând acestei etnii. „În ultimii ani au fost implementate foarte multe proiecte, inclusiv de infrastructurã, finantate din fonduri europene sau guvernamentale. Conform strategiei de dezvoltare pe perioada 2014 – 2020, fondurile destinate acestor tipuri de proiecte, destinate integrãrii sociale a romilor, sunt destul de consistente. Problema este cã avem nevoie de consultantã pentru întocmirea proiectelor, dar, mai ales, de sumele necesare cofinantãrii lor”. Rãspunsul transant al cererii formulate de liderul romilor a fost dat de presedintele CJ, Dumitru Buzatu: „Consiliul Judetean vã poate ajuta, prin serviciul de programe, care are oameni competenti, la întocmirea proiectelor. Cât despre banii necesari pentru finantare, si CJ face eforturi mari pentru a asigura cota de cofinantare a proiectelor proprii, asa cã vã sfãtuiesc sã gãsiti alte solutii, poate la nivel guvernamental”. În concluzie, chiar dacã problemele ridicate la sfârsitul sedintei de la Prefecturã sunt unele de mare importantã pentru comunitatea rromã, rãspunsul sefilor judetului a fost diplomat, dar fãrã a oferi vreo solutie de rezolvare.
