Autostrada Iaşi – Târgu Mureş a dispărut până şi din planurile Consiliului Judeţean. Deşi proiectul a fost declarat în numeroase rânduri ca prioritar de parlamentarii ieşeni şi autorităţile locale, acesta nu se regăseşte în noua strategie de dezvoltare socio-economică a judeţului pentru perioada 2014-2020.
Proiectul de strategie, realizat de GEA Strategy & Consulting Bucureşti, va fi supus astăzi dezbaterii publice, forma finală urmând a fi realizată în cursul lunii viitoare.
Principalul obiectiv al strategiei de dezvoltare a judeţului este considerat de consultatul desemnat de CJ ca fiind îmbunătăţirea infrastructurii de transport din judeţ. Printre măsurile concrete stabilite nu se numără însă şi realizarea autostrăzii, direcţiile de acţiune vizând doar reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri intrajudeţene, judeţene şi comunale, a infrastructurii de transport intermodal şi a infrastructurii edilitare de bază. Concret, se are în vedere realizarea drumului judeţean Iaşi – Movileni – Gropniţa – Coarnele Caprei – Belceşti – Scobinţi – Sireţel – Lespezi – Ipoteşti – Suceava; al drumului Iaşi – Miroslava – Voineşti – Ţibana – Ţibăneşti – Tansa – Dagâţa – Roman, a centrului intermodal de la Holboca, extinderea accesului la reţelele de apă, canalizare, energie electrică şi gaz metan, ca şi implementarea soluţiilor de creştere a eficienţei energetice a clădirilor. „Este posibil ca în varianta finală a strategiei de dezvoltare a judeţului să luăm în calcul şi realizarea autostrăzii. Deocamdată, ea nu apare în priorităţile Guvernului pentru perioada considerată. Strategia stabileşte direcţiile principale de acţiune. Ea va putea fi reactualizată oricând, pe măsură ce apar elemente noi“, a declarat purtătorul de cuvânt al CJ, Marius Pârciu.
Problemele semnalate
Un al doilea obiectiv al strategiei de dezvoltare este consolidarea economiei judeţului, în special prin dezvoltarea ofertei turistice din judeţ, susţinerea creşterii valorii adăugate pentru producţia agricolă, ca şi identificarea şi atragerea de noi investitori. Al treilea obiectiv strategic, respectiv creşterea calităţii vieţii, urmează să fie atins prin susţinerea educaţiei şi formării, susţinerea serviciilor publice de sănătate şi consolidarea măsurilor de protecţie a mediului.
Azi începe dezbaterea publică
Strategia scoasă astăzi în dezbatere publică semnalează şi o serie de probleme în funcţionarea CJ. Astfel, este menţionată diminuarea fondurilor europene nerambursabile atrase prin proiecte în cursul anului 2012. Totodată, cea mai mare parte a fondurilor CJ sunt utilizate pentru acoperirea cheltuilelor de funcţionare şi mai puţin pentru finanţarea unor investiţii. Faţă de 2011, în 2012 cheltuielile cu funcţionarea instituţiei au crescut atât ca sumă brută, cât şi ca procent în totalul bugetului CJ, în detrimentul investiţiilor. Strategia propune şi înfiinţarea unor structuri speciale pentru gestionarea implementării strategiei, îndeosebi în privinţa obiectivelor care vizează dezvoltarea turismului sau a mediului economic. „Până acum s-a făcut o analiză economică şi socială a judeţului. Au fost organizate întâlniri pe grupuri, cu primari, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ai mediului de afaceri ca şi ai altor categorii interesate. Acum organizăm o întâlnire practic cu toată lumea“, a spus Pârciu.
