SÃRBÃTOARE… Luni, odatã cu începutul celei de a doua sãptãmâni de dupã Paste (mai rar, cu o zi înainte, de Duminica Tomii), românii cunosc o complexã manifestare spiritualã numitã Pastele Blajinilor. Am folosit termenul de complexã deoarece, în aceastã zi, denumitã impropriu sãrbãtoare, vom întâlni elemente dintre cele mai diferite: aspecte traditionale precrestine, manifestãri religioase ortodoxe si elemente pãtrunse în folclor din cãrtile populare, în primul rând din Alexãndria. Pastele Blajinilor este sãrbãtorit nu numai de români, ci si de toti crestinii ortodocsi din sud-estul Europei. El are o amploare deosebitã la românii de peste Prut, în Republica Moldova, fiind declarat la un moment dat zi liberã. Ne întrebãm, mai întâi, cine sunt Blajinii? Dupã legendele populare, Dumnezeu ar fi creat mai întâi uriasii amintiti în Biblie, care cultivau, însã, rãzvrãtirea si violenta, fiind înzestrati cu o fortã deosebitã.
Dan Ravaru
Atunci Dumnezeu, vãzând nelegiurile lor, a creat oameni foarte mici de staturã, care erau, însã, lipsiti de fortã si creativitate. La urmã, a creat oamenii actuali. Oamenii cei mici, ar fi continuat sã trãiascã pe Tãrâmul Celãlalt, adicã în Împãrãrtia Mortii, având un mod de viatã cu totul aparte. Ei existã si astãzi si se caracterizeazã printr-un mod de viatã dominat de puritate. Astfel, ei nu trãiesc împreunã cu sotiile decât între sase si 30 zile pe an, pentru a putea avea copii, în rest îsi petrec timpul în post si rugãciuni. O altã legendã spune cã ei ar fi urmasii copiilor care au murit nebotezati sau ai celor care au murit în împrejurãri deosebite, care nu au mai permis sã aibã parte de înmormântare crestineascã. Ei doresc sã serbeze Pastele, dar nu stiu sã calculeze data acestuia, de aceea, de Paste este bine sã aruncãm coji de ouã rosii într-o apã curgãtoare, iar acestea vor ajunge peste o sãptãmânã în apa Sâmbetei, care desparte tãrâmul celor morti de tãrâmul celor vii. Pe malul acestei ape, trãiesc blajinii care la o sãptãmânã dupã ce serbãm noi Pastele, aflã si ei de aceastã sãrbãtoare si o serbeazã la rândul lor. Sã amintim cã apa Sâmbetei, hotarul dintre viatã si moarte, este singurul râu care curge invers, de la vãrsare spre izvor. Blândetea blajinilor, întelepciunea lor, atasamentul de religie îi contureazã drept modele umane. Popular, i se mai spune rohmani sau rogmani. Denumirea aceasta, are o foarte interesantã origine. Ea este un ecou din lectura Alexãndriei, carte popularã foarte rãspânditã în Evul Mediu la români. Aici este vorba despre expeditiile lui Alexandru Macedon, iar adevãrul istoric este înfrumusetat cu relatãri despre întâlnirile sale cu brahmani din India sau ghimnosofistii, oameni de mare virtute. De aici, deci, termenul rohmani. La fel, puritatea blajinilor, întâlnirea lor periodicã si limitatã în timp cu sotiile, aminteste de amazoanele descrise în aceeasi carte.
În trecut, la Dumesti se organizau manifestãri culturale în care erau prezentate traditiile legate de Pastele blajinilor
Asa cum s-a întâmplat în întreaga viatã spiritualã a poporului român, vechiul strat de credinte si traditii, s-a transformat si a cãpãtat noi valente odatã cu crestinismul. Ziua blajinilor a devenit o zi a mortilor atunci când sunt pomeniti în bisericã strãmosii dispãruti. Fiecare familie cautã sã-i aminteascã pe acestia la slujba bisericeascã, dar îsi comemoreazã nu numai mortii cunoscuti, ci si pe mosi în general. Este o zi în care cimitirele sunt vizitate de urmasii celor îngropati acolo, mormintele sunt îngrijite, întretinute si împodobite cu flori, dar tot atunci se manifestã grijã si pentru mormintele celor care nemaivând urmasi, sunt pãrãsite. În legãturã cu slujbele din bisericã, sunt unele contradictii deoarece nu sunt cuprinse în rânduiala crestinã, dar respectã întocmai principiile acesteia si, în acelasi timp, respectã credintile traditionale populare. De Pastele blajinilor, se vopsesc iar ouã rosii care sunt împãrtite, are loc de fapt un nou Paste. Valoarea spiritualã a sãrbãtorii este cu totul aparte deoarece reprezintã un moment de unitate între cei vii si cei morti, o apropiere de strãmosii nostri cei mai îndepãrtati. Si în judetul nostru este sãrbãtorit Pastele blajinilor ca un nou Paste, un Paste mai mic. Se crede cã în noaptea respectivã sufletele mortilor se întorc pe pãmânt având si ei parte de marea sãrbãtoare crestinã, trãiesc pentru un moment ca oamenii, se ospãteazã si, de aceea, nu trebuie sã uitãm sã dãm de pomanã de ziua lor. Cu ani în urmã, se organizau si manifestãri culturale în care erau prezentate traditiile legate de Pastele Blajinilor, la Dumesti, în special, dar si în alte comune. Este o traditie pe care ar fi bine sã o reînviem.
