EVOCARE… Doctorul Constantin Codrescu de la a cãrei nastere sãrbãtorim în acest an 180 de ani, este nãscut în 1840 la Bârlad. A decedat în 1891, la 51 de ani si este medicul român care a implementat obiectul „Igienã” în Facultatea de Medicinã. A fost un pioner al IGIENEI, atât de actualã si bine de respectat zilele astea. Este cunoscut în special pentru realizarea spitalului « Bârlad si Elena Beldiman » precum si pentru lucrãrile sale din domeniul medicinii. Doctorul Constantin Codrescu a publicat numeroase lucrãri de specialitate, printre care si „Compendiu de igienã generalã si aplicatã”, lucrare premiatã de Academia Românã!
Doctorul Constantin Codrescu s-a nãscut în anul 1840, la Bârlad. Si-a fãcut studiile medicale la Paris. La întoarcerea în tarã, s-a angajat la noul spital din Bârlad, unde a lucrat pânã la moartea sa, în 1891.
„A fost cel mai mare IGIENIST român, igiena era facultate separatã la medicinã pânã prin 1980. În contextul pandemiei si a cazurilor primite de Spitalul Barlad, spital suport Covid , este actual <<Compendiu de igienã generalã si aplicatã>> a lui Constantin Codrescu, întemeitorul spitalului. Totusi, normele lui rudimentare de igienã sunt actuale: spãlatul mâinilor, pãstrarea distantei, igiena nasului, purtarea mãstii etc”, a spus medicul Alexandru Rotundu, cel care a si sugerat cã lumea trebuie sã stie cã pãrintele Igienei este bârlãdean! Unul premiat de Academia Românã, în sec. al XIX-lea!
A construit spitalul din Bârlad
Spitalul din Bârlad fusese constituit în 1838, ca urmare a donatiei Elenei Beldiman, vorniceasã. Aceasta lãsase prin testament mosia ei situatã în comuna Popeni, judetul Tutova (azi în judetul Vaslui), pentru ca din venitul ei sã se construiascã un spital care sã-i poarte numele. La 27 octombrie 1838, nepotii vornicesei au deschis spitalul în casele lui Gheorghe Costãchel. Avea initial o capacitate de 20 de paturi, însã spitalul atinge în 1850 o capacitate de 30 paturi.
Doctorul Constantin Codrescu este angajat ca medic al spitalului în 1865, iar în 1866 este numit director al spitalului, functie pe care a îndeplinit-o pânã la moartea sa în 1891. Constatând cã spitalul functiona în conditii improprii, doctorul Codrescu decide ca, pe lângã activitatea sa de medic, sã-si dedice eforturile în directia construirii unui nou asezãmânt spitalicesc în Bârlad. La 17 ianuarie 1867 organizeazã o întrunire publicã la care au participat numerosi cetãteni din Bârlad. Fãcând o prezentare detaliatã a problemelor asistentei sanitare în orasul Bârlad, doctorul Codrescu propune realizarea unui nou spital, pe care îl prezenta ca pe „O institutie eminamente democraticã, menitã a rãspunde la trebuintele clasei celei mai numeroase, care n-are alt capital decât munca si pentru care boala este o povarã mai crudã decât moartea chiar” Constantin Codrescu a reusit sã convingã cetãtenii orasului sã contribuie la finantarea acestui proiect, prin donatii si fãrã a face apel la finantele publice. În luna ianuarie 1871 se înfiinteazã epitropia viitorului spital care ia numele „Spitalul Bârlad si Elena Beldiman”, dupã numele donatorilor principali. Noul local al spitalului a fost inaugurat festiv pe 17 aprilie 1881. Arhitectonica impunãtoare a clãdirii a constituit obiectul prezentãrii la Expozitia Mondialã de la Paris. La aceastã expozitie, caloriferul inventat si introdus în constructia spitalului de cãtre doctorul Constantin Codrescu a obtinut o mentiune onorificã.
Premiat de Academia Românã pentru compendiu de igienã generalã!
Concomitent cu activitatea sa de medic si cu cea de administrare a spitalului, Doctorul Constantin Codrescu si-a îndreptat eforturile si în directia cercetãrii din domeniul medical. De asemenea, a avut o importantã activitate didacticã, în special legatã de popularizarea medicinii si a mãsurilor de igienã în rândul populatiei. Doctorul Constantin Codrescu a publicat numeroase lucrãri de specialitate, printre care si primul „Compendiu de igienã generalã si aplicatã” din România, (lucrare premiatã de Academia Românã), „Curs de igienã, medicinã popularã si artã veterinarã”, Bucuresti, 1967, „Curs de medicinã popularã”, Bârlad, 1882, si „Studiu asupra Spitalului Bârlad si Elena Beldiman”, Bucuresti, 1886,
Pãstrarea memoriei doctorului Codrescu
La 12 ani dupã moartea sa, în 1903, a fost ridicatã de Fundatia Spitalului “Bârlad si Elena Beldiman” o statuie a doctorului Codrescu. Statuia, executatã de sculptorul Frederic Storck în marmurã albã, este în prezent în incinta Spitalului Municipal de Adulti Bârlad. Statuia îl reprezintã pe doctor în picioare cu o carte de Igienã în mâna stângã, actul de fondare a clãdirii spitalului în mâna dreaptã si câteva din publicatiile sale pe postament.
Fotografii realizate de medicul Alexandru Rotundu de la Spitalul „Elena Beldiman” Bârlad
