• urmasul lui Gică Popa, proprietarul a 946 mp din Parcul Tineretului din Piatra Neamt, face demersuri în instantă pentru a-si primi mostenirea • terenul pe care s-a aflat cîrciuma bunicului, Leul si Cîrnatul, ar valora vreo 18 miliarde de lei vechi • „În România el a pierdut. Dacă CEDO îi dă dreptate vom respecta legea“, a declarat primarul Gheorghe Stefan •
946 mp din Parcul Tineretului sînt revendicati de Gheorghe Adrian Popa, nepotul lui Gică Popa, care pînă în 1948 a avut restaurantul Leul si Cîrnatul, plus terasa aferentă, de sub balustrada Curtii Domnesti pînă spre centrul parcului. Pietreanul se plimbă prin tribunale de 9 ani, iar acum cauza sa este în discutie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Înalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit că terenul acesta a fost proprietatea bunicului meu. A fost preluat abuziv, fără titlu, în ‘48 – ‘50. Am început demersurile pentru revendicare imediat după aparitia Legii 10/2001. Prima notificare la Primăria Piatra Neamt am făcut-o, prin executor, în februarie 2002. Nu am primit răspuns. Pentru că Legea 10 nu prevede sanctiuni, a trebuit să deschid actiune pe drept comun, pe Codul Civil, actiune în obligatia de a face. Ca să oblig primăria să emită dispozitia motivată, indiferent că admitea sau respingea solicitarea mea. Pentru că nu mi s-a răspuns la notificare, a trebuit să deschid altă actiune în obligatia de a face, cu daune cominatorii, prin care primăria să emită dispozitia. S-a emis una, de respingere, după care eu am continuat etapele firesti. Am formulat contestatie pe Legea 10. În 2006, acest dosar a rămas irevocabil la Înalta Curte, care mi-a recunoscut dreptul de proprietate pe teren si restaurant, asa cum au fost ele delimitate de instantă prin expertiza judiciară admisă irevocabil. În ianuarie 2007 am depus plîngere la CEDO împotriva statului român, aflată acum în faza de admisibilitate, iar odată cu adoptarea hotărîrii «Atanasiu contra România», din 13 octombrie 2010, CEDO mi-a adus la cunostintă că plîngerea mea reprezintă o chestiune similară, rezultatul plîngerii mele fiind identic cu acela. Am notificat pe 31 ianuarie 2011 primăria, ca urmare a hotărîrilor Consiliului Local, aducînd la cunostintă că terenul e revendicat de proprietarul de drept si actiunea deja era pe rolul Tribunalului Neamt. Pe 23 martie am făcut plîngere la DNA. Nu am primit despăgubiri pînă în ziua de azi, după 9 ani, cît am de cînd mă judec. Primăria nu m-a chemat niciodată la negociere sau discutii. Eu îmi văd de procesul meu în continuare. Dacă primăria face demersuri, eu sînt dispus la negociere. Dacă nu face, eu n-am nici o problemă. Dosarul e la CEDO, voi avea cîstig de cauză pentru că în spete similare asa s-a întîmplat, iar statul român va fi bun de plată din banii contribuabililor. Atîta timp cît acest teren poate fi restituit în natură, în baza mobilitătii acestei proprietăti – ba e domeniu public, ba e privat -, din prisma jurisprudentei CEDO nu există nici un impediment să se restituie în natură. Iar eu demonstrez posibilitatea tocmai prin aceste HCL-uri care ba l-au declarat domeniu public, ba privat“, ne-a declarat Gheorghe Adrian Popa.
„Vom respecta legea“
Primăria Piatra Neamt spune că notificarea pietreanului a fost solutionată de Înalta Curte, care a stabilit 1,8 milioane de lei despăgubire. Asta pentru că, în 23 martie 2006, Înalta Curte a admis apelul lui Gheorghe Popa împotriva primarului si primăriei, a schimbat în tot sentinta civilă 272/2003 pronuntată de Tribunalul Neamt în dosarul nr. 1161/C/2003, a admis contestatia, a anulat dispozitia emisă de primar si a stabilit măsuri reparatorii de 560.204 lei pentru restaurant si 1.319.821,36 lei pentru terenul aferent. Plus 800 lei cheltuieli de judecată. Sentinta, definitivă, a lăsat posibilitatea de recurs. Gheorghe Popa a uzat de asta, pentru că are cîteva oferte, de la companii si bănci mari, care i-ar da si mîine 1.000 de euro/mp pe terenul din parc. Asa sustine. Primăria spune că nu i se poate da terenul în natură, că e de utilitate publică. Iar despăgubirile trebuie plătite de Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor, prin Fondul Proprietatea. „De retinut este faptul că legislativul pietrean, prin hotărîrea aprobată în 30 martie 2011, nu va înstrăina suprafata de teren situată în parc, pe care urmează să se ridice constructia. Respectiva suprafată va rămîne în proprietatea municipiului“, spun cei de la primărie. „Noi nu ne atingem de terenul lui. Cei 165 mp care fac obiectul proiectului privind cafeneaua si toaleta publică nu implică în nici un fel terenul pe care îl solicită dumnealui. Noi am abrogat celelalte hotărîri pentru că s-a gresit. Cei de la Patrimoniu, din primărie, n-au stiut situatia. Dar există o hotărîre a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, definitivă si irevocabilă, care nu îi dă dreptul să primească în natură. Deci, în România el a pierdut. Noi nu putem încălca o decizie a instantei, definitivă si irevocabilă, cu atît mai mult a instantei supreme, pentru că după aceea este abuz în serviciu din partea mea. Dacă CEDO îi dă dreptate, foarte bine. Vom respecta legea“, a declarat primarul Gheorghe Stefan.
