Fata de o internare medie de 5 zile in restul UE, la Iasi durata medie a unei internari este de 8,25 zile. Faptul ca iesenii ajung foarte tirziu la spital este doar una din cauze. Medicii refac analizele pentru ca nu au incredere in ce au facut colegii lor, interventiile chirurgicale se amina peste weekend, iar operatii care in alte tari se fac in ambulatoriu, la noi se fac cu internari de citeva zile. in plus, pentru a-si incasa banii de la Casa de Asigurari, spitalele apeleaza la internari prelungite, pentru ca nu se deconteaza decit internarile de macar trei zile
Patul de spital pare sa fi devenit o metoda de petrecere a timpului liber. Numai in 2011 s-au adunat in spitalele iesene 4.194 de ani de internare. Practic, cei peste 185.000 de pacienti inregistrati la internare continua au petrecut in unitatile medicale aproximativ 1.500.000 de zile. Durata medie de spitalizare in Iasi este de peste opt zile, in conditiile in care media europeana este de cinci zile. Medicii si reprezentantii autoritatilor sanitare iesene recunosc ca aici pacientul sta mai mult in spital decit in alte tari, insa spun ca durata medie de spitalizare ar trebui calculata pe fiecare afectiune in parte. In acelasi timp, medicii spun ca durata lunga de spitalizare este cauzata si de faptul ca sistemul medical este invechit, aparatura medicala nu mai face fata numarului mare de pacienti, iar personalul medical nu are incredere in rezultatele obtinute de altii, ceea ce duce la repetarea analizelor si, deci, la o prelungire a internarii. Un proiect al Ministerului Sanatatii prevede reducerea duratei de spitalizare in cazul mai multor afectiuni, proiectul fiind consecinta unui raport intocmit de National Institute for Health and Clinical Excellence din Marea Britanie.
Record la „Pneumo”: 12 zile de spitalizare/pacient
La un numar de 185.537 de pacienti internati in regim continuu in spitalele iesene si 1.531.064 de zile de spitalizare inregistrate, durata medie de spitalizare pentru un pacient ajunge la 8,25 de zile, in scadere fata de anul precedent cind se inregistrase o medie de 8,43 de zile. Practic, iesenii au fost „cazati” in spitale anul trecut suficiente zile incit sa insumeze 4.194 de ani. Daca durata medie de spitalizare se calculeaza fara unitatile medicale in care cei mai multi dintre pacienti sint cronici sau chiar isi petrec toata viata internati, cum ar fi Spitalul „Socola” si Spitalul pentru Masuri de Siguranta Grajduri, cifra ramine peste media europeana, fiind de 7,44 de zile. Cea mai mare medie se inregistreaza la Spitalul de Pneumoftiziologie, unde cifrele arata o durata medie de spitalizare de aproximativ 12 zile. Spitalul „beneficiaza” insa de sectii in care pacientii cu tuberculoza multidrog rezistenta sint nevoiti sa ramina sub supraveghere medicala chiar si citeva luni. De altfel, spitalele in care se afla sectii de pacienti cronici inregistreaza si cele mai mari durate medii de spitalizare, printre acestea numarindu-se si Spitalul de Recuperare, unde durata medie de spitalizare este de aproape 10 zile. Pe de alta parte, exista spitale in care durata medie de spitalizare este foarte aproape de media europeana sau chiar sub ea. Astfel, la Maternitatea „Elena Doamna” durata medie de spitalizare este de 4,67 de zile, la Spitalul de Copii „Sf. Maria” este de 5,91 de zile, iar la Spitalul Orasenesc Hirlau, durata medie de spitalizare este de 5,81 de zile.
Haos in organizare si pacienti fara educatie sanitara
Printre spitalele care reusesc sa se apropie de media europeana se numara unitatea medicala cu cea mai mare adresabilitate din regiunea Moldovei, respectiv spitalul „Sf. Spiridon”. Astfel, la un numar de peste 50.000 de pacienti internati cu peste 330.000 de zile de internare, durata medie pe fiecare pacient in parte ajunge la 6,6 zile. „La foarte multe clinici sintem sub media europeana. De exemplu, la chirurgiile generale, pacientii au stat internati intre 3,5 si 4,8 zile. La celelalte chirurgii, respectiv oftalmologie, ORL, chirurgie plastica sau cea maxilo-faciala, durata medie de spitalizare a fost intre 3,98 si 5,39 de zile. La medicina interna s-a stat intre 3,74 si 7,08 zile”, a declarat conf.dr. Camelia Bogdanici, directorul medical al Spitalului „Sf. Spiridon”. Pe de alta parte, conducerea unitatii medicale intentioneaza sa scada in acest an durata medie de spitalizare. „O solutie ar fi ca pacientii care nu vin in urgenta sa-si faca analizele initiale in ambulatoriu sau in laboratoarele private care au contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, deci n-ar trebui sa plateasca nimic. S-ar economisi astfel timpul pe care pacientul il petrece in spital asteptind sa i se recolteze analize si sa-i vina rezultatele. Din pacate insa, aici avem o problema cu reticenta medicilor din spital fata de analizele interpretate de altii. Este o neincredere fie in alti medici, fie in aparatura cu care se fac analizele”, a precizat Ioan Barliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon”. Acesta mai spune ca o problema grava care duce la cresterea numarului de zile pe care pacientul le petrece in spital este si modul in care se pune diagnosticul inainte de prezentarea la spital. „Medicina primara si cea de ambulatoriu inca nu sint bine puse la punct. Pacientul roman are comorbiditati, astfel ca il internezi pentru o boala si in urma analizelor ii mai descoperi ceva, o alta boala care poate are nevoie si de alte investigatii, deci pacientul sta mai mult in spital. Daca pacientul vine vineri la internare i se ia un set de analize, dar cum nu se opereaza in weekend, luni se repeta analizele. Daca e programat la computer tomograf, dar apar urgente, atunci e aminat citeva zile. Pacientul din alt judet nu poate fi trimis acasa in acest timp, risti sa i se agraveze boala. Exista multe situatii care pot duce la cresterea numarului de zile de internare”, a adaugat Barliba. Pe de alta parte, managerul spune ca multe probleme s-ar rezolva daca pacientul ar veni la control medical macar de doua ori pe an. „Nu exista educatie medicala, pacientul roman este mai bolnav decit cel din alte tari unde durata medie de spitalizare este mai mica pentru ca se ingrijeste mai putin”, a precizat Barliba.
„Nici cu aparatura nu stam prea bine”
Numarul mare de zile in care pacientul iesean sta in spital este determinat si de sistemul sanitar care nu functioneaza asa cum ar trebui, conform sefului de la Directia de Sanatate Publica Iasi. „Trebuie o mai buna organizare in sistemul sanitar. La noi, analizele se fac in mare parte in regim de spitalizare, pacientul este obisnuit sa vina la spital sa i se faca tot, pe cind in alte tari analizele se fac doar in ambulatoriu. Nici cu aparatura nu stam prea bine, exista situatii in care anumite aparate se supraincarca, respectiv computerul tomograf sau rezonanta magnetica, astfel ca esti nevoit sa amini pacientul o zi, doua ca sa nu strici aparatul. E vorba si de o disponibilitate tehnica a sistemului, la noi nu se poate sa faci totul repede. Nu ai cu ce”, a declarat conf.dr. Lucian Indrei, directorul DSP Iasi. Acesta mai spune ca inclusiv deficitul de personal din spitale duce la o intirziere a externarii pacientului. „De obicei pacientii sufera si de alte afectiuni pe linga cea cu care s-a internat, iar un consult interclinic este necesar. Deficitul de personal nu-ti permite sa faci asta foarte repede. Nu poti sa ceri medicului de garda sa aiba grija de pacientii lui, de cei care vin in urgenta si de consulturile interclinice in acelasi timp. Ar fi posibila o scadere a duratei de spitalizare daca ar creste capacitatea locativa a spitalelor si ar fi o colaborare mai rapida intre diverse specialitati. Oricum, durata medie de spitalizare ar trebui calculata pe specialitati sau chiar afectiuni”, a mai spus conf.dr. Indrei.
15% dintre pacienti sint internati degeaba
Un proiect al Ministerului Sanatatii prevede modificarea duratei de spitalizare pentru diverse afectiuni, astfel incit sa nu se depaseasca duratele medii raportate in cursul anului trecut ca fiind realizate. „La noi stau in spitale cu trei-cinci zile mai mult decit media europeana. S-a luat media spitalizarilor din ultimii ani, corelata cu practica internationala si s-a facut pentru fiecare specialitate lista cu durata optima de spitalizare pe diferite grupe de afectiuni”, a precizat intr-un comunicat de presa dr. Ladislau Ritli, ministrul Sanatatii. De altfel, recomandari pentru reducerea duratei de spitalizare au facut si specialistii britanici de la National Institute for Health and Clinical Excellence intr-un raport care analizeaza sistemul sanitar romanesc. Raportul precizeaza ca aproximativ 15% dintre pacientii internati in spitalele romanesti ar putea fi tratati fara probleme in regim de ambulatoriu si ca durata prelungita de spitalizare nu afecteaza doar costurile, ci si calitatea serviciilor medicale, fiind un factor important de risc in ceea ce priveste infectiile nosocomiale. De asemenea, daca in Romania un pacient care isi scoate amigdalele sta internat in spital citeva zile, in Marea Britanie aceasta interventie se face in ambulatoriu. Conform raportului, o interventie laparoscopica de scoatere a colecistului implica in Romania o internare de aproximativ cinci zile, pe cind in Marea Britanie pacientul nu sta nici doua zile in spital. O interventie de cezariana tine mama in spital sase zile la noi si doar aproape trei zile la britanici. In acelasi timp, medicii spun ca o internare in regim continuu trebuie sa fie in Romania de cel putin trei zile. „La internare continua trebuie sa fie macar trei zile, conform normelor stabilite prin contractul cadru. Se considera ca in doua zile nu se pot efectua toate analizele necesare si nu se poate aplica tratamentul tintit pe afectiune, insa cel putin trei zile ar fi suficiente. O internare continua trebuie sa aiba macar trei zile, altfel nu este validata de catre CJAS, deci serviciile medicale efectuate nu se deconteaza”, spus managerul Spitalului „Sf. Spiridon”.
www.ziaruldeiasi.ro
