Lângă o serie de şcoli din judeţ au răsărit magazine sau unităţi alimentare care oferă hrană nesănătoasă: chipsuri, snacksuri sau băuturi acidulate. Acestea sunt ori prea sărate, ori conţin cantităţi mari de grăsimi care, consumate cu regularitate, creează grave probleme de greutate. „Nu putem spune că este acesta singurul, însă este unul dintre factorii obezităţii“, arată nutriţioniştii. Legea interzice comercializarea acestor produse în interiorul şcolilor, dar nu le interzice vânzarea lângă şcoli. Drept soluţie, profesorii şi nutriţioniştii propun ca elevii să beneficieze de o educaţie mai atentă în timpul claselor primare
O problemă cu care se confruntă părinţii şi medicii în mediul şcolar este accesul la mâncărurile de tip fast-food ce creează o oarecare dependenţă la elevi, dar şi probleme de sănătate pe care nu ar trebui să le aibă la această vârstă. Obezitatea şi disfuncţii ale ficatului sunt doar primele probleme de sănătate care apar odată ce la porţile şcolilor se găsesc din plin toate aceste mâncăruri nesănătoase.
Hamburgeri, hod-dog, pizza, preparatele de patiserie, chipsuri, snacksuri şi băuturi acidulate la care apelează în pauze elevii, renumitele cafele 3 în 1 sau ciocolata caldă.
►„Conform normativelor, chioşcurile care vând în şcoli nu au voie să comercializeze produse de tip fast-food ori băuturi răcoritoare carbogazoase. Chioşcurile din preajma şcolilor însă nu pot fi controlate şi există o atracţie a copiilor pentru chipsuri, snacksuri şi alte mâncăruri nesănătoase. Nu de o interdicţie este necesar, ci de o educaţie în această direcţie, de discuţii la ora de biologie în care profesorul poate să le spună elevilor cât de nocive sunt aceste elemente.Este important rolul nutriţionistului, al orei de sport, trebuie ca elevii să conştientizeze rolul mişcării, şi nu doar să li se interzică. Când perimetrul şcolii permite existenţa acestor chioşcuri, de unde copiii să-şi poată lua o sticlă de apă, un covrig proaspăt, se face pentru ca elevii să nu iasă din curtea şcolii, în stradă“, a declarat Camelia Gavrilă, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Controalele au descoperit doar probleme de etichetare
În Legea 123/2008 se vorbeşte de interzicerea mâncării fast-food în şcoli, dar nu şi-n apropierea acestora. Mai precis, este nepermisă comercializarea de produse fast-food, gen sandvişuri, dar şi a produselor sărate sau bogate în grăsimi în chioşcurile din incinta şcolilor.
„De la începutul anului, în judeţul Iasi, au fost controlaţi 11 operatori economici care desfăşoară activitatea în incintele şcolilor. Au fost aplicate 3 amenzi în cuantum total de 3.000 lei şi 4 avertismente. Deficienţele constatate se referă la unele aspecte de nerespectare a legislaţiei în ceea ce priveşte etichetarea produselor“, a declarat Marian Grigoraş, comisar-şef în cadrul Oficiului de Protecţia Consumatorului.
Cei mai mari inamici
Lista din actul normativ prezintă, ca nedorite, pe lângă produsele enumerate la început, şi cartofii prăjiţi de la shaormerii ori tonete, alunele sărate şi alimentele la vrac. În Ordinul nr. 1563/2008, la articolul 1, alineat (2), se arată clar că „în incinta unităţilor de învăţământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile şi limitele prevăzute în lista alimentelor nerecomandate şcolarilor şi preşcolarilor“.
Specialiştii spun însă că cel mai grav este faptul că, în timp, tânăra generaţie tinde spre obezitate din cauza consumului de mâncăruri nesănătoase şi că organele sunt şi ele afectate. „Nu putem spune că este acesta singurul, însă este unul dintre factorii obezităţii, un metabolism de acumulare de grăsimi. Calitatea produselor fast-food este incriminată atât de nutriţionişti, cât şi de oamenii de rând, ce este periculos în această mâncare sunt uleiurile, vorbim de un ulei transformat, prelucrat termic la temperaturi înalte, de un ketchup plin cu un ulei diferit de ce are nevoie corpul uman şi de grăsimi saturate. Din uleiul oxidat şi grăsimile saturate, în combinaţie cu restul mâncării, rezultă o creştere în greutate şi o dereglare a metabolismului“, a declarat Constantin Ţîbîrnă, specialist în nutriţie şi dietetică din cadrul unei clinici medicale din Iaşi.
Ce limită impune legea
Prin urmare, produsele destinate copiilor trebuie să aibă un anumit conţinut de sare, de zahăr sau de grăsimi, reglementat printr-un ordin de ministru. Potrivit ordinului ministerului, limita la care alimentul devine nerecomandat este: peste 20 de grame de grăsimi pe suta de grame de produs, peste 1,5 g de sare pe suta de grame de produs sau peste 0,6 g de sodiu pe suta de grame de produs. Nerecomandate sunt şi alimentele care depăşesc 300 de calorii.
„Primul organ afectat este ficatul, pe acolo trec toate, el este uzina. Grăsimile se depun nu numai în exterior, ci şi pe organe, iar funcţia acestora este dereglată. O soluţie primară nu este excluderea acestor produse din chioşcurile şcolilor, deoarece copiii le vor găsi oricum, mai aproape ori mai departe de şcoală, dacă ajung să le placă gustul. Educaţia în nutriţie trebuie făcută de la clasele mici, deoarece la copii este mult mai uşor de explicat, iar elevii din clasele primare sunt mai uşor educabili decât elevii de liceu. Nu vor fi eficiente aceste interdicţii, soluţii pot fi mai multe“, mai explică nutriţionistul.
Ce soluţii propun specialiştii şi profesorii
Printre soluţii, acesta vede şi o educaţie pentru părinţii mai delăsători, care nu pun mare accent pe ce se mănâncă în casă, dar şi o colaborare a şcolilor cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, care dispune de libertatea de a pune în aplicare proiecte pilot. Acesta consideră că o colaborare cu Universitatea de Medicină în această direcţie ar fi de asemenea binevenită.
Profesorii ştiu de acest pericol, însă nu-i pot opri pe copii să nu-şi cumpere ce vor ei de mâncare în pauze. Pe de altă parte, şcolile au un profit de pe urma acestor chioşcuri, iar cum mâncărurile nesănătoase sunt cele mai râvnite, profitul vine în mare parte de aici. Reprezentanţii profesorilor s-au gândit şi ei la câteva soluţii care ar putea da rezultat.
„Trebuie venit cu un program naţional, cu o campanie măsurabilă pe un an, un an jumătate, după care să se poate face un studiu. Această campanie trebuie dusă pe mai multe planuri. Creşterea orelor de educaţie fizică, introducerea unor opţionale de nutriţie cu specialişti. Evident şi contextul socioeconimic al României trebuie să fie capabil să suţină o astfel de campanie, altfel copiii se întorc la mâncărurile nesănătoase. În Anglia s-a făcut o astfel de campanie, ar trebui să luăm exemplul“, a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi.
În ultimul timp, gradul de obezitate este îngrijorător, şi a crescut constant. Acest lucru mai este cauzat şi de un regimul sedentar al tinerilor care stau tot mai mult timp în faţa calculatorului, iar pentru o staţie iau autobuzul. Printre şcolile cu chioşcuri la poartă, de unde copiii cumpără în pauze de mâncare, oricare din produsele nerecomandate se numără Şcoala „B.P. Haşdeu“, care are la poartă o pizzerie, Şcoala „Al.I. Cuza“, care are câte un chioşc în interiorul fiecărui corp de şcoală, două în total, Şcoala Normală „Vasile Lupu“, Liceul CFR, Colegiul Naţional şi alte şcoli din oraş, în special cele din zona industrială, care chiar dacă nu au toate un chioşc în perimetrul curţii, au şi câte trei-patru la câţiva metri.
