Semnal de alarma
PERICO Nu mai consumati apã din fântânile a cãror apã nu a fost testatã în prealabil! Riscati sã vã îmbolnãviti sau, mai rãu, sã vã ucideti copiii! E mesajul clar pe care-l transmit autoritãtile sanitare populatiei din judet. Un sugar a murit în urmã cu douã zile, în timp ce sora geamãnã a scãpat cu zile ca prin urechile acului. Asta, dupã ce mama le-a preparat hrana cu apã de fântânã. Un caz similar s-a înregistrat anul trecut, la Vetrisoaia, când o altã pereche de gemeni a fost intoxicatã cu nitriti. Doar unul dintre frati a supravietuit. În continuare, vasluienii consumã apã de la fântâni, desi sunt constienti cã e periculos pentru sãnãtate, pentru cã nu au altã solutie. În acest timp, primarii ridicã din umeri. Nu au bani sã facã teste la DSP si, chiar dacã le fac si aflã cã apa nu e potabilã, populatia ignorã avertismentele.
Tragedia de la Rebricea se poate repeta în orice moment, dacã autoritãtile nu iau mãsuri cu fântânile otrãvite. Apa infestatã cu nitriti poate fi fatalã în cazul sugarilor, ale cãror organisme sunt sensibile chiar dacã apa este fiartã si apoi folositã la ceai sau la prepararea laptelui. O spun specialistii, care atrag atentia cã sunt frecvente cazurile în care, în general, copiii ajung la spital cu forme mai grave sau mai usoare de intoxicatie cu nitriti. Potrivit medicilor pediatri, dacã mama îsi dã seama la timp cã bebelusul ei este în pericol si solicitã imediat ajutor, micutul poate fi salvat. În caz contrar, deznodãmântul poate fi dezastruos. Totul depinde de cantitatea de nitriti ingeratã de copil, dar si de vârsta acestuia. Zilele trecute, Carmen si Cristina Arnãutu, douã surori gemene din Rebricea, au ajuns la spitalul din Vaslui în stare foarte gravã. Dupã aproape o orã de resuscitare, inima lui Carmen a încetat sã mai batã. În schimb, sora ei a primit o nouã sansã. Si-a revenit dupã doar câteva ore. „Nu înteleg cum s-a întâmplat una ca asta. Le-am nãscut înainte de vreme, iar Carmen era cea mai puternicã, luase în greutate. Cristina mânca mai putin. Numai cu ea am rãmas”, spunea mama celor douã copile. Tocmai aceasta a fost problema: fetita care s-a hrãnit mai bine, a consumat o cantitate mai mare de nitriti. Mama fetelor habar nu avea cã apa din fântânã era infectatã si, timp de mai bine de douã sãptãmâni, le-a otrãvit fãrã sã stie. E disperatã si spune cã, pe viitor, nici baie nu-i va mai face Cristinei cu apã de la fântânã.
Otrãvit cu apã, alt sugar a murit anul trecut la Vetrisoaia
Un caz similar s-a înregistrat în iunie anul trecut, la Vetrisoaia. Un bebelus în vârstã de o lunã a murit în urma unei intoxicatii cu nitriti, iar fratele sãu geamãn a supravietuit în mod miraculos. Mama le pregãtea laptele praf cu apã de la o fântânã de lângã casã. Pãrintii au mers cu cei doi copii la dispensarul din comunã, unul dintre bebelusi fiind deja mort. Pentru cel de-al doilea copil, medicul de familie din Vetrisoaia a sunat la numãrul de urgentã 112 si a solicitat interventia unei ambulante. „Din cele constatate de echipajul medical deplasat la interventie, gemenii au suferit o intoxicatie cu nitriti dupã ce mama copiilor le-a pregãtit laptele praf cu apã nepotabilã dintr-o fântânã din sat. Din pãcate, pentru unul dintre ei, concentratia ridicatã de nitriti a fost fatalã”, declarau la acel moment reprezentantii spitalului husean. Incidentul a avut loc la numai o zi dupã botezul gemenilor. Analizele fãcute în anii din urmã pe probe de apã din Vetrisoaia au demonstrat cã existã numeroase fântâni care au concentratia de nitriti depãsitã fatã de parametrii normali. Bebelusul supravietuitor va împlini în curând 1 anisor. Este un copil normal, vesel si sãnãtos.
Gravidele si sugarii, cei mai expusi
Oamenii satelor sunt cei mai afectati. Potrivit autoritãtilor sanitare, mai bine de jumãtate din sursele de apã folosite de vasluieni sunt nepotabile. Astfel, dintre cele 108 probe prelevate din diverse surse de apã din judet, 61 au iesit necorespunzãtoare, fiind depãsiti indicatorii chimici de potabilitate sau cei bacteriologici. Obligatia de a curãta si dezinfecta fântânile le revine primãriilor din judet. Asta nu înseamnã cã autoritãtile locale dau importanta cuvenitã acestui aspect. Sunt însã si primari care au fãcut aceste teste, au aflat cã apa nu e bunã si au pus plãcute la fântânile cu pricina, prin care anuntã populatia cã apa nu e potabilã. Afisele au fost rupte, iar oamenii continuã sã bea apã din „fântâna fãcutã de bunicul”. Reprezentantii DSP Vaslui sunt fermi în aceastã privintã. „Consumul unei astfel de ape prezintã riscuri pentru populatie. Vorbim de boli infectioase digestive, dacã apa este contaminatã microbiologic, dar si de îmbolnãvire la sugari de pânã la un an,în cazul în care apa are un nivel ridicat de nitrati si nitriti. Autoritãtile locale au obligatia de a interveni si de a atentiona populatia, prin plãcute montate pe acele puturi sau fântâni, cã apa nu este potabilã, deci nu este destinatã consumului uman”, a declarat medicul Luminita Costache, din cadrul DSP Vaslui. La nivelul judetului Vaslui, de la începutul anului, din cele 50 de surse de apã provenite din surse publice, analizate de reprezentantii DSP, 29 nu s-au încadrat în parametrii normali. Cea mai gravã situatie se înregistreazã în zona Husi – Albita. Aici, din cauza pânzei freatice de suprafatã, concentratia de nitrati si nitriti este foarte ridicatã. Consumul apei cu o concentratie peste limita admisã de nitrati si nitriti poate provoca afectiuni digestive grave si este foarte periculos pentru copiii mici si femeile gravide.
