Consiliul local oradean a aprobat un proiect de hotarire pentru sprijinirea asociatiilor in reabilitarea termica a blocurilor. Practic, viitoarele reabilitari se vor face dupa proiecte unitare, ceea ce ar elimina blocurile „baltate” frecvente la Iasi. La noi, o astfel de initiativa este inca la stadiul de idee, fara vreun termen de concretizare.
Sefii Primariei au multe de invatat de la alte municipalitati. Edilii locali ar putea aplica si la Iasi o serie de masuri propuse la Oradea. Masurile ar putea sa faca ordine in ceea ce priveste aspectul blocurilor reabilitate termic.
La Oradea mare parte din efortul financiar necesar pentru realizarea documentatiilor tehnice a fost preluat de bugetul local. Autoritatile vor putea impune astfel ce lucrari se pot face si pot controla aspectul urbanistic al orasului. Exista si citeva conditii impuse asociatiilor precum termene limita stabilite pentru inceperea si derularea investitiilor. Marele avantaj ar fi ca la Oradea constructorii ar urma sa fie alesi de asociatie, si nu impusi de Primarie.
De altfel, edilii oradeni au lansat in ultimii ani mai multe initiative pentru solutionarea unor probleme de interes local, cumparind tramvaie moderne sau initiind trecerea electrocentralei locale pe porumb, in locul carbunelui.
Ce prevede modelul oradean
Municipalitatea ieseana a scapat de sub control acest fenomen. In ultimii ani, zeci de blocuri au fost reabilitate termic fara nici un fel de autorizatie de la Primarie. Astfel se face ca blocurile din oras au fost colorate dupa cum a dorit fiecare proprietar. Exista chiar si blocuri reabilitate partial sau reabilitate in mai multe culori, iar aspectul municipiului are de suferit. Aplicarea macar partiala a modelului de la Oradea ar rezolva partea legata de aspectul blocurilor.
Autoritatile din Oradea au decis sa vina in ajutorul celor care doresc sa isi reabiliteze termic apartamentele, dar din lipsa de fonduri guvernamentale nu au fost incluse in programul derulat la nivel national.
Hotarirea luata pe data de 31 martie de Consiliul Local Oradea stabileste cadrul legal pentru o serie de facilitati oferite pentru reabilitarea termica a blocurilor. Astfel, documentatia tehnica necesara lucrarilor de reabilitare va fi realizata de municipalitate, cu fonduri de la bugetul local. Asociatiile vor beneficia de o expertiza tehnica a imobilului, de o expertiza energetica, audit energetic, proiect tehnic, detalii de executie, dar si un certificat de performanta energetica la finalul lucrarilor.
De la caz la caz, lucrarile de reabilitare termica vor cuprinde anveloparea peretilor cu polistiren expandat, reabilitarea termica a teraselor, montarea de timplarie performanta energetic, inchiderea balcoanelor, reabilitarea sau inlocuirea retelelor de distributie a agentului termic pentru incalzire, apa calda si apa rece din subsol, dar si a coloanelor din interiorul blocului. Daca expertiza tehnica scoate in evidenta si probleme de siguranta se vor propune si lucrari de consolidare.
10 ani scutire de impozit
Hotarirea de la Oradea presupune si eliberarea cu titlu gratuit a certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a avizelor operatorilor de servicii publice din subordinea Consiliului Local.
Un alt avantaj oferit oradenilor este ca vor fi scutiti de la plata impozitului pe cladire pe o perioada de zece ani. La un impozit de 150 lei pe an de apartament, la un bloc cu 60 de apartamente rezulta ca proprietarii vor fi scutiti de plata a 90.000 lei in cei zece ani, in cazul in care cuantumul impozitului nu mai este modificat.
Cei care doresc sa beneficieze de aceste facilitati trebuie sa indeplineasca mai multe conditii. Una dintre acestea este legata de plata datoriilor la furnizorii de utilitati aflati in subordinea Consiliului Local. Astfel, asociatiile nu trebuie sa aiba datorii mai mari de trei luni catre acesti furnizori. Asociatia se obliga sa respecte documentatia tehnica oferita de municipalitate. Lucrarile trebuie sa fie incepute in termen maxim de trei luni de la primirea documentatiei si sa fie terminate in maximum doi ani. In cazul in care asociatia nu respecta aceste termene, va trebui sa achite Primariei contravaloarea documentatiilor.
La nivelul asociatiei va trebui constituit si un fond de reparatii de minimum 15 lei/mp de suprafata utila a fiecarui apartament. O alta conditie impusa asociatiilor este ca la reabilitarea termica sa fie realizate toate tipurile de lucrari stabilite prin documentatia tehnica. In schimb, asociatia este cea care alege firma
constructoare si asigura dirigentia de santier.
„Ne gindim si noi”
La Iasi programul ar putea fi aplicat si partial, macar in ceea ce priveste lucrarile de anvelopare, iar beneficiile sa fie la fel, oferite partial. Pina acum insa, sefii municipalitatii nu au facut propuneri concrete care sa vina in ajutorul iesenilor exclusi din programul national de politica guvernamentala. „Ne gindim si noi la un set de reguli, de masuri care sa vina in sprijinul asociatiilor. Am vazut si ce este la Oradea. Cred ca vom prezenta si noi un material in perioada urmatoare”, a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic si de investitii al Primariei.
Este insa deja luna aprilie, iar in multe zone se pregatesc deja schelele pentru interventiile la fatade. Pina acum municipalitate a intimpinat probleme mari in a stopa lucrarile de reabilitare facute fara autorizatie.
Chiar inspectorii Primariei se pling ca firmele care lucreaza fara autorizatie sint de negasit la controale. „Cred ca ar fi un lucru bun implicarea Primariei. Si eu am spus acest lucru in urma cu mai bine de un an, cind au inceput lucrarile de reabilitare termica. Eu cred ca Primaria se poate implica in realizarea proiectelor tehnice. Nici nu ar fi foarte costisitor, avind in vedere ca exista doar citeva tipuri de blocuri in Iasi. Cit despre celelalte facilitati, este de discutat. Sa nu se platesca autorizatia si sa se ofere scutire de la impozit, cred ca este destul de mult, dar se poate discuta”, a precizat Radu Botez, consilier local al PNL.
–––
Initiative oradene
Autoritatile din Oradea nu sint la prima actiune inovativa in ceea ce priveste rezolvarea problemelor locale. In Oradea functioneaza singurele tramvaie noi din tara. Cele zece tramvaie au fost achizitionate in 2008. Tramvaiele Siemens au costat 2,7 milioane de euro fiecare. Vagoanele au o lungime de 24 de metri, podea joasa pe toata suprafata, sint dotate cu aer conditionat si au o capacitate
totala de 195 de pasageri.
La nivelul anului 2008, in Oradea 85% din calea de rulare a tramvaielor era modernizata. De asemenea, in oras au fost instalate automate de eliberare a biletelor pentru transportul in comun, alaturi de panouri electronice de afisaj al timpului ramas pina la sosirea mijloacelor de transport, intr-un numar de 40 de statii.
O idee similara nu a mai fost aplicata la Iasi, oficialii Primariei invocind contestatiile depuse repetat la licitatiile organizate. O alta initiativa interesanta a edililor din Oradea a fost legata de termocentrala din localitate. In 2006, unul din cazanele de la CET a fost trecut de la functionarea cu combustibil fosil, lignit, la functionarea cu porumb.
Un studiu facut in 2008 arata eficienta sistemului. Investitia a costat doar 3 milioane lei si s-a amortizat in mai putin de un an. Din calculele facute de specialistii oradeni, renuntarea la lignit si trecerea pe porumb ar reduce costurile anuale cu combustibilul cu 60 milioane lei. Folosirea porumbului a redus si emisiile de poluanti. Oradea are in jur de 200.000 de locuitori.
––-
Reabilitarea termica, un esec la Iasi
Programul guvernamental de reabilitare termica tinde sa se transforme intr-un esec la Iasi. Din 2006 si pina acum au fost reabilitate prin acest program doar 16 blocuri, iar in acest an urmeaza sa fie facute lucrarile la un alt bloc. La inceputul programului iesenii s-au aratat reticenti in ceea ce priveste apelarea la programul guvernamental. Multe din asociatiile care si-au aratat initial interesul fata de program au renuntat ulterior. Una din cauze a fost reprezentata si de costurile mari rezultate in urma licitatiilor organizate de Primarie. La un bloc cu parter si trei etaje lucrarile de reabilitare au ajuns sa coste 500.000 lei, cu TVA. Blocul a fost anvelopat cu polistiren, i s-a schimbat instalatia termica, s-a schimbat timplaria de la geamuri, balcoane, s-au montat gigacalorimetre la apartamente. Chiar daca prin program se executau si alte lucrari in afara de anveloparea peretilor, iesenii nu au fost atrasi de facilitatile oferite. Intre timp programul a fost modificat, iar municipalitatea a renuntat la a propune executarea unor lucrari costisitoare precum reabilitarea instalatiilor termice. In ultima perioada, mai multe asociatii au depus cerere pentru a fi incluse in program. S-au facut studii si proiecte pentru alte aproape 60 de blocuri. Anul acesta insa, Guvernul nu a alocat decit 185.000 lei pentru programul de reabilitare termica din municipiu. Banii ajung doar pentru lucrarile de la blocul A3 din Copou. Prin programul guvernamental proprietarii platesc doar 20% din contravaloarea lucrarilor, 30% fiind contributia locala si 50% contributia guvernamentala.
