• soarta spitalului judetean a fost dezbătută intens de politicieni, autorităti locale si medici • „Cu totii trebuie să căutăm surse suplimentare de finantare pentru că altfel spitalul nu va supravietui“, spune seful CJAS Neamt • primarul Gheorghe Stefan propune taxă de sănătate de la firmele din judet si parteneriat public-privat pentru rentabilizare •
Soarta Spitalului Judetean Neamt atîrnă de un fir, subtire din cîte se pare. Subiectul este considerat suficient de fierbinte cît să scoată din case, în zi de duminică, toată lumea bună a politicii, administratiei locale si judetene, a sectorului sanitar nemtean. Ieri a avut loc o reuniune, cu scopul declarat de a vedea care sînt pierderile spitalui, pe unde se duc si ce se poate face ca să-l tragă de pe buza prăpastiei. După 20 de ani în care statul, respectiv ministerul Sănătătii a alocat bugete consistente, (poate nu de ajuns dar suficiente ca multi să mănînce o pîine albă de pe urma spitalului), robinetul banilor publici a fost oprit aproape de tot. În plus, de la începutul acestui an o lege obliga spitalele să nu dea mai mult de 70% din buget pe salarii, fapt care a adîncit gaura neagră în care se află unitătile sanitare. În acelasi timp, după ani buni, mai-marii Sănătătii nemtene au constatat cu „uimire“ că spitalul are pierderi mari, începînd de la apa care curge într-o veselie si pînă la achizitiile de alimente la suprapret ori la niste contracte păguboase făcute în urmă cu ceva ani, care au lăsat urme grele, concretizate sub forma unor arierate de 200 de miliarde de lei vechi. „Situatia este delicată“, a spus primarul Gheorghe Stefan, cel care, de altfel, a si anuntat reuniunea. „Eu am discutat la Bucuresti, chiar cu premierul si cu presedintele Băsescu si am spus deja că, după părerea mea, desi nu sînt specialist, e foarte clar că banii bugetului nu trebuie risipiti. Spitalele nu trebuie desfiintate, nici la Roznov, nici la Bicaz, dar sînt variante să le păstreze ca sectii. Cu conditia, desigur, să se încadreze în buget. Sau, ce am propus eu si mi s-a spus că este o idee bună, să se facă parteneriate public-private, să se externalizeze unele sectii, să se autogestioneze, să nu mai rispească banul public“, a declarat primarul Stefan. În conditiile în care spitalul judetean are peste o sută de salariati „tehnici“, la modul dulgher, tîmplar, sudor, mecanic, în care alimentele se cumpără la pret dublu sau chiar triplu fată de piată, e cam greu. O recunoaste si Stefan: „Sînt achiztii care nu sînt bine gestionate, cheltuieli neproductive. Trebuie făcut ordine, pentru că, dacă banii n-ar mai fi risipiti, poate ar ajunge si chiar s-ar putea produce niste bani“.
„Spitalul este într-o situatie disperată“
Seful Casei de Asigurări Neamt vorbeste de gravitatea situatiei în care a ajuns SJU Neamt. Iar perspectivele sînt la fel de sumbre. „Bugetele alocate de la 1 aprilie pentru spitale vor fi si mai mici si pentru a nu se ajunge într-o situatie extremă, chiar de închidere, trebuie făcut neapărat ceva. Am cerut lista tuturor cheltuielilor publice. De asemenea, am spus că nu voi semna contractul cu spitalul fără contracte de management cu sefii de sectii. Am cerut si o analiză a eficientei fiecărei sectii dar si propuneri de externalizare a unor servicii precum cele de curătenie, bucătărie, etc., fapt care ar duce la reducerea cheltuielior atît cu personalul cît si cu costurile efective. Apoi, cu totii trebuie să căutăm surse suplimentare de finantare pentru că altfel spitalul nu va supravietui“, a declarat Valerică Frătilă. În 2010, Spitalul Neamt a primit de la Casa de Asigurări un buget total de 530 de miliarde de lei vechi, bani care au ajuns doar pînă în august.
Taxă de sănătate pentru firme
Gheorghe Stefan a mentionat ca posibilă solutie de finantare instituirea unei cotizatii lunare de la mediul privat, care să ajungă la spital. „Decît să te duci la fiecare doctor sau asistentă si să fii atent cu ei, ca să zic asa, mai bine punem o taxă legală, corectă, de 100-200 lei de la fiecare firmă din judet, bani care să se ducă în sănătate. Dar să fie bine gestionati si să ai siguranta că se duc acolo si nu mai trebuie să te duci cu atentii la medici. Eu am avut prilejul ca afară, că stiti că am avut o problemă medicală, să constat că majoritatea caută spitalele private. Ei au card pentru servicii publice, dar preferă să plătească diferenta si vin la spitale private. Sigur, si serviciile medicale sînt pe măsură, iar spitalele acelea sînt profitabile, cu servicii de calitate si profesionisti. Sau mai au un fond în care fiecare lasă cît doreste iar banii se duc apoi în spital, pentru personal. Dar e la vedere. Nu în buzunare sau plicuri. De aceea spun că se pot institui taxe pentru servicii medicale, numai să le faci competitive. În primul rînd trebuie reduse costurile si risipa. Trebuie văzut unde se risipeste banul public si luat măsuri. Apoi, trebuie găsite solutii de adus venituri, iar în al treilea rînd vorbim de forma de organizare. Ori externalizare de sectii sau de activităti, ori altceva. Statul este interesat să nu mai bage bani. Dacă transformă spitalele în cămine de bătrîni tot din buget cheltuieste numai că de la alt minister, de la Muncă, nu de la Sănătate. Nu cred că facem nici o afacere asa. Un parteneriat public-privat ar putea fi solutia. Eu, dacă as fi doctor, as lua un spital dintr-ăsta în gestiune, mai ales că as avea baza toată. Sistem privat înseamnă oameni mai buni, plătiti mai bine, servicii la alt nivel, investitii“, a adăugat Gheorghe Stefan.
