• sase morminte ale unor soldati austro-ungari au fost descoperite la Dămuc • se pare că este vorba de ofiteri ai fostului imperiu, morti în confruntările din Primul Război Mondial • arheologul Constantin Preoteasa a găsit printre oseminte un cartus inscriptionat cu anul 1916 iar pe un nasture sînt trecute initialele împăratului Franz Joseph I • în apropiere de Dămuc, pe culmile Sugăului, a fost linia frontului •
Din cînd în cînd istoria devine actualitate. Asa s-a întîmplat zilele acestea la Dămuc, cînd în Poiana Sugăului, au fost descoperite sase morminte ale unor militari din armata austro-ungară, căzuti în luptele Primului Război Mondial, ce au avut loc în zonă. Unele „detalii“ aflate printre oseminte au creat ipoteza cercetătorului Constantin Preuteasa de la Complexul Muzeal Neamt, precum că cei ce si-au aflat sfîrsitul pe glia dămuceană, ar fi fost ofiteri ai armatei austro-ungare, fără a putea fi apreciată nationalitatea cărora ar fi apartinut. Acelasi cercetător consideră că moartea si respectiv înhumarea ar fi avut loc la sfîrsitul anului 1916, bazîndu-si afirmatia pe faptul că printre oseminte a fost găsit un cartus neexplodat, ce avea înscris pe el anul respectiv, că s-a mai descoperit o frîntură dintr-o tunică din postav, ceea ce ar presupune că ofiterul era îmbrăcat de toamnă-iarnă, si că pe un nasture era trecute initialele împăratului Franz Joseph I. Despre morminte bătrînii din Huisurez afirmă că stiau de existenta lor în vecinătatea satului si uneori chiar aprindeau cîte o lumînare în memoria acestora. A existat chiar si o temtativă de deshumare pentru oficierea celor crestinesti, asta cu mult înainte de ‘89, dar se pare că ar fi intervenit militia interzicîndu-le s-o facă. Starea sicriilor este destul de bună, dat fiind structura lemnului din care au fost confectionate, respectiv din brad, ce continînd răsină, a permis conservarea acestora. „Sînt sase morminte individuale ale unor militari din armata austro-ungară, datînd din perioada Primului Război Mondial, asta deoarece aici, în apropiere pe culmile Sugăului, a fost linia frontului. Se văd transeele si o să facem o investigare de teren si asupra acestora. Apoi, sînt în apropiere si niste puncte de observatii si niste cazărmi, spunîndu-se că la baza Poienii Sugău a functionat în acea perioadă chiar si un spital de campanie. Cele sase morminte au fiecare sicriul lor, destul de bine păstrate pentru că la scară istorică, 95 de ani scursi de la momentul în care credem că a avut loc înhumarea, nu înseamnă mare lucru. În plus, sicriile au fost confectionate din lemn de răsinoase si răsina le-a conservat foarte bine. Pînă acum am reusit să cercetăm un mormînt foarte bine conservat al unui ofiter, inventarul nefiind foarte bogat. Este însă deosebit de important din punct de vedere stiintific, deoarece ne-a datat momentul în care au fost toti înhumati. Cel mai probabil, avem de-a face cu sfîrsitul anului 1916, bazîndu-mi afirmatia pe un tub de cartus, ce are înscris pe el acest an si care are păstrată pînă si capsa. Alt argument este bazat pe urmele unei tunici groase, de postav, pe vreme călduroasă neexistînd nici un motiv să fie purtată. Cred că, dacă nu au fost înhumati concomitent, acest lucru s-a petrecut la intervale foarte mici de timp“, a declarat Constantin Preuteasa, cercetător la Centrul International de Cercetare a Culturii Cucuteni.
Muncă migăloasă de arheolog
Pînă ieri, muzeograful nemtean a executat cercetări mai amănuntite doar asupra a două dintre morminte. Dacă la primul, au fost ridicate oasele si puse într-un săculet spre păstrare, asta după ce au trecut printr-o cercetare primară, la cel de-al doilea, deoarece depunerile ulterioare din sol, prin existenta unui strat argilos îmbibat cu pietris, lucrările s-au îngreunat, aflîndu-se încă în derulare. Si totusi, cercetătorul sustine că dacă timpul va fi favorabil, pînă la finele săptămînii lucrările de deshumare vor fi încheiate. „La primul mormînt am găsit un nasture care avea trecute initialele lui Franz Joseph I, împăratul Austro-Ungariei. Acest lucru certifică faptul că avem de-a face cu Primul Război Mondial, cînd la conducerea imperiului se afla acest împărat. Sigur, nu cunoastem etnia militarilor, stiut fiind că la acea vreme armata imperiului era compusă dintr-un conglomerat etnic. Dar, în urma unui studiu mai amănuntit pe bază de documente s-ar putea afla si acest lucru. Legat de acest eveniment istoric, important este să spunem că, legat de literatura noastră, în vecinătate, în judetul Harghita, este situată localitatea Lunca, unde s-a desfăsurat actiunea din primul război, descrisă de Liviu Rebreanu în «Pădurea Spînzuratilor». Revenind la cel de-al doilea mormînt, care este în curs de cercetare, depunerile ulterioare din sol ne-au îngreunat oarecum actiunea. Trebuie mare atentie deoarece cînd scoti o piatră poti deranja pozitia oaselor mai mici ale scheletului. Interesant este faptul că acest mormînt a trecut printr-o tentativă de deshumare, fiind găsită deranjată zona craniului, nefiind pus mai apoi în pozitia normală“, a adăugat istoricul Preuteasa. Din spusele acestuia pe locul în care au fost descoperite mormintele va fi ridicată o troită în memoria celor căzuti în luptă, chiar dacă nu este cunoscută apartenenta religioasă a celor trecuti în nefiintă. Asta prin contributia administratiei locale din Dămuic. Cît priveste înventarul osemintelor deshumate, acestea vor fi reînhumate cu toate onorurile militare si după tipicul religiei ortodoxe române în cimitirul satului, asta dacă nu vor fi revendicate de Austria prin ambasada de la Bucuresti. „Căci pînă la urmă avem de-a face cu o pagină importantă a Primului Război Mondial scrisă în această zonă si trebuie să-i acordăm importanta cuvenită“, ne-a mai mărturisit cercetătorul Preuteasa.
