Ziarul de Vrancea a realizat o radiografie a stapinilor celei mai mari suprafete de paduri din judet, obstile u 29 de astfel de forme asociative controleaza aproape 65.000 de hectare de padure si influnteaza vietile a 40.000 de vrinceni din 14 comune din zona de munte u interesele in jurul obstilor sint enorme u pe de o parte padure sint o sursa de imbogatire u pe de alta parte, obstile sint cei mai mari sponsori ai proiectelor locale si politicienii incearca sa le controleze
Padurile reprezinta o miza sociala, economica si politica foarte importanta pentru Vrancea, intrucit ocupa 40% din suprafata judetului. In ultimii 20 de ani, lemnul a fost o sursa de imbogatire atit pentru cei care il exploateaza, precum si pentru cei insarcinati sa protejeze acest patrimoniu national. Statul a pierdut monopolul asupra padurilor dupa anul 2005, atunci cind a inceput o ampla actiune de retrocedare a proprietatilor. In acest moment, din 183.924 ha de padure, in proprietatea publica a statului se afla 60.703 ha. Cei mai mari “jucatori” din domeniul forestier au devenit cele 29 de obsti, deoarece controleaza cea mai mare parte din suprafata de la nivelul judetului, respectiv 64.741 ha. Rolul acestor forme asociative depaseste simpla capacitate economica, din cauza saraciei comunitatilor rurale. Intr-o forma sau alta, peste 40.000 de vrinceni din 14 sate din zona de munte, de la Vidra in sus, sint legati de obsti, prin lemnele si banii care le primesc ca dividende sau prin proiectele care sint finantate din padurile lor. Aproape toate obstile sponsorizeaza diverse cheltuieli sau investitii care se fac pe plan local, iar forta lor economica a atras de la inceput interesul politicienilor intrucit primariile nu se pot sustine singure din punct de vedere financiar si depind de banii alocati de la bugetul central. Categoria primarilor presedinti de obsti a disparut de multi ani, insa legaturile cu politicul au ramas la fel de puternice, iar fiecare candidat ar vrea sa aiba banii obstilor de partea sa in campaniile electorale.
Obstea Tulnici, controlata de interese transpatinice
Cea mai importanta obste din Vrancea este, cu singuranta, cea de la Tulnici, deoarece numara nu mai putin de 14.180,2 hectare de padure, cel putin in documente, fiind in topul national al celor mai mari proprietari de padure. Fostul primar PSD Vasile Agurida a fost cel care a controlat, direct si indirect, destinele suprafetelor forestiere. De altfel, firma detinuta acum de fiul sau este una dintre cele mai prospere societati care fac afaceri cu lemn din zona. Actualul presedinte este democrat liberalul Alin Olteanu, insa apartenenta la partidul de guvernamint este doar rezultatul jocurilor politice de dupa decesul primarului. Olteanu a fost ales in functie anul trecut, atunci cind era membru PSD si unul dintre apropiatii fostului primar. Acum, cind a schimbat macazul si a pierdut si alegerile pentru primarie, noul primar i-a pus gind rau si ar vrea un alt presedinte in locul acestuia. Padurile mosnenilor din Tulnici sint gospodarite de un ocol silvic privat, infiintat cu aceasta destinatie. La Birsesti relatiile dintre presedintele obstii din localitate, Emil Vasuianu, si primarul PSD Costica Hirsu, s-au apropiat dupa ce primul a fost ales la conducerea obstii anul trecut. “L-am exclus din partid pentru colaborare totala cu PSD. Nu poti sa fii presedinte la PDL si sa sustii in totalitate actiunile PSD”, a declarat democrat liberalul Cornel Negru, responsabil de zona de munte. Gurile rele spun ca seful obstii si cu primarul Costica Hirsu s-ar fi asociat si in afaceri si si-ar fi deschis impreuna un helesteu. Cu toate ca a fost exlus din PDL, Emil Vasuianu este in continuare membru in Consilul Local. “De ce sa-si piarda functia? Eu sint primar la al cincilea mandat si toata lumea este apropiata de mine. Nu inteleg, daca sintem adversari politici trebui sa ne cercetam? Eu sint in relatii bune cu toata lumea”, a declarat Costica Hirsu, primarul comunei Birsesti.
Interesul comun bate culoarea politica
Obstea Colacu din Valea Sarii este condusa de viceprimarul comunei, Daniel Ciuta, care a fost ales presedinte in anul 2007. “Implicarea politica este zero, eu am fost presedinte al obstii inainte sa fiu ales viceprimar”, sustine liberalul Daniel Ciuta, care a fost desemnat recent si presedinte al Asocatiei Obstilor din Vrancea. La Spulber, presedintele obstii este contabilul primariei, care ocupa functia de sapte luni. Obstea Coza, din Tulnici, este condusa de consilierul local PSD Vasile Ursu, iar obstea din Negrilesti, de democrat – liberalul Dumitru Dochioiu, care este si consilier si presedintele organizatiei din localitate. Aproape toti sefii obstilor sustin ca au o colaborare buna cu autoritatile locale, desi sint unii care spun ca primarii ar trebui sa faca mai mult. “Ce se intimpla acum la Viisoara (comuna Vidra – n.r.) reprezinta o mare realizare, pentru ca la orice sat dintr-o comuna care este mai retras nu ajunge mai nimic de la primarie. Noi ne-am cam gestionat singuri. Ne-am scos cu obstea, pentru ca altfel eram varza. Avem o bascula de 16 tone, avem un ifron, avem o platforma cu care caram noi. Drumurile le balastam noi, am facut gard la scoala, usi si sobe noi, acopers la biserica, avem cabinet medical facut de noi”, ne-a insirat lista realizarilor presedintele Vasile Apostu.
Primaria face casa buna cu obstea
La Vrincioaia insa, primarul Ionica Dantis spune ca lucreaza foarte bine cu cele trei obsti locale, in special cu cea din Spinesti, condusa de consilierul local PNL Fanel Lepadatu. “Sint presedinte de obste de 10 ani si tot de atunci sint si consilier local. Am colaborat cu toti primarii si am sustinut toate proiectele locale. Avem protocoale cu primaria pe investitii mari”, ne-a declarat seful obstii. De altfel, primarul comunei este si membru in Consilul de Administratie al Obstei Spinesti. La Paulesti, doi presedinti de obsti sint membri in Consiliul Local: Culita Bogdan, seful Obstii Paltin, reprezinta PDL, iar Neculai Bratosin, presedintele Obstii Haulisca, este ales PSD. Este posibil ca increngaturile politice sa fie mai numeroase decit cele descoperite de reporterii Ziarului de Vrancea, dar cu siguranta interesele economice sint mai puternice.
