INEDIT LA BÂRLAD Pe data de 6 iunie vom fi ultimii oameni care trãiesc astãzi si care vor putea fi martorii tranzitului planetei Venus, eveniment astronomic care, dupã 2012, va mai avea loc în 2117. Planeta Venus, vãzutã de pe Pãmânt, se va deplasa peste discul Soarelui. Pentru acest eveniment, Asociatia Astronomicã „Sirius”-Club UNESCO dezvoltã un proiect educational în parteneriat cu Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad si alte institutii de învãtãmânt din Bârlad si zona Bârlad. Activitãtile organizate includ prezentãri ale fenomenului, crearea de materiale educationale pentru elevi si un eveniment public: observarea tranzitului.
Dacã nu este foarte înnorat, va fi de ajuns sã dãm draperiile la o parte pentru a putea observa cum cea mai strãlucitoare stea a noptii se transformã într-un mic punct negru în timp ce trece prin fata Soarelui. Astronomii din secolul XVIII au cãlãtorit zeci de mii de kilometri si si-au riscat vietile pentru a observa acest eveniment pretios. În dimineata zilei de 6 iunie, instrumentele astronomice din dotarea asociatiei bârlãdene Sirius – Unesco, vor fi amplasate pe terenul din fata Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad. În intervalul orar 5:30 – 7:49, dacã vremea va fi favorabilã, se vor realiza observatii telescopice si fotografice ale pãrtii finale a tranzitului si stabilirea timpilor de contact 3 (momentul din care discul planetei Venus începe sã pãrãseascã discul Soarelui) si 4 (discul planetei Venus si discul Soarelui devin tangente exterior). Membrii asociatiei vor urmãri prima parte a fenomenului (Contactul I – 01h09m38s, Contactul II – 01h27m34s, Faza maximã – 04h29m36s) prin intermediul transmisiilor live din diferite locuri în care vremea va fi favorabilã. „În intervalul de producere a tranzitului, vom fi în legãturã cu membrii de Onoare ai Asociatiei Astronomice „Sirius” aflati în Australia, doctor în astrofizicã Alina Donea si doctor în astrofizicã Fãnel Donea. Chiar dacã acest fenomen nu este la fel de spectaculos ca o eclipsã de Soare, prezintã importantã pentru determinarea distantei pânã la Venus si Soare si, prin urmare, dimensiunea Sistemului Solar. Pentru cadrele didactice si astronomii din întreaga lume, acest eveniment constituie o oportunitate de a promova astronomia, în special în rândul tinerilor”, a precizat Ioan Adam, profesor si presedintele Asociatiei Astronomice „Sirius – UNESCO” Bârlad.
Informatii despre tranzitul planetei Venus
Tranzitul planetei Venus peste discul Soarelui are loc atunci când Venus trece între Pãmânt si Soare si devine o micã patã întunecatã pe discul solar. Durata tranzitului este mãsuratã în ore. Tranzitul lui Venus din 8 iunie 2004 (tranzitul anterior celui din 2012) a durat 6 ore. Chiar dacã diametrul lui Venus este de circa 3,5 ori mai mare decât diametrul Lunii, planeta Venus apare ca fiind mai micã si se deplaseazã mult mai lent în fata Soarelui, deoarece este mai departe de Pãmânt. Tranzitele planetei Venus sunt printre cele mai rare fenomene astronomice predictibile. Tinând cont de faptul cã orbita planetei Venus este înclinatã fatã de eclipticã (traiectoria anualã aparentã a Soarelui) cu 3,39 grade si de relatia dintre perioadele orbitale ale Pãmântului si planetei Venus, s-a creat un model al tranzitelor acestei planete. Conform acestuia, tranzitele se repetã la fiecare 243 de ani, cu perechi de tranzit: la interval de 8 ani, urmat de goluri cuprinse între 121,5 si 105,5 ani. Existã si exceptii, tranzite singulare, cum a fost în 1396.
Pentru America de Nord si nord-vestul Americii de sud, tranzitul lui Venus peste discul Soarelui începe pe 5 iunie, la apus. Tot fenomenul se va vedea din Pacific, estul si nordul Asiei, Arctica, Groenlanda si Australia. Din România este vizibilã partea finalã a tranzitului. Fenomenul se va vedea începând cu rãsãritul Soarelui pe 6 iunie, în intervalul orar 5:30 – 7:49. Acesta este al doilea tranzit si ultimul din acest secol. Urmãtorul tranzit a lui Venus se va produce pe 11 decembrie 2117. Tranzitele lui Venus au din punct de vedere istoric o mare importantã stiintificã, fiind utilizate pentru a obtine primele estimãri realiste ale dimensiunii Sistemului Solar. Observarea tranzitului din 1639 a oferit o estimare, prin metoda paralaxei, a distantei dintre Soare si Pãmânt. Aceasta a fost mult mai precisã decât oricare alta determinatã pânã în acel moment. Tranzitul din iunie 2012 va oferi oamenilor de stiintã alte oportunitãti de cercetare, în special tehnicile de finete utilizate în cãutarea exoplanetelor. Observarea tranzitului lui Venus se face în aceleasi conditii de sigurantã utilizate la observarea fazelor partiale a unei eclipse de Soare. În acest scop se utilizeazã ochelari de eclipsã sau filtre speciale, sau se proiecteazã cu ajutorul unui binoclu sau telescop discul Soarelui pe un carton aflat în întuneric. Fãrã aceastã mãsurã de sigurantã, se pot produce rapid leziuni oculare grave si în unele cazuri permanente.
Prof.Ioan Adam, presedinte Asociatia Astronomicã „Sirius”- Club UNESCO
