O generație fără educație. A cui este vina?

CONSECINȚE… Cazul mamei de la Huși, cea care s-a dus la conducerea liceului să solicite retragerea fiului din clasa a IX-a, pe motiv că acestuia „nu îi place la școală”, nu este nici pe departe unul izolat în județul Vaslui. Dovada este regăsită în documentele oficiale ale Inspectoratului Școlar, care, în cel mai recent raport privind starea învățământului vasluian (anul școlar 2022 – 2023) arată că rata abandonului școlar în județ este de 1,69%, după ce, cu un an în urmă, fusese de nu mai puțin de 2,28%. Asta înseamnă că, anual, câteva sute de elevi renunță la studii până să finalizeze gimnaziul, liceul și, uneori, chiar învățământul primar. E dramatic, spun profesorii cu vechime, mai ales că școala se pare că a pierdut într-un fel sau altul parteneriatul atât de prețios al părinților. Această concluzie este consemnată și în Raport: „O categorie aparte, extrem de vulnerabilă, ce se regăsește la nivelul județului nostru, o reprezintă cea a copiilor ai căror părinți sunt plecați să lucreze în străinătate. Tot din categoria factorilor familiali ce cauzează abandon școlar putem menționa și dezorganizarea vieții de familie, climatul familial tensionat, stiluri parentale deficitare etc. Părinții pasează responsabilitatea școlii, nu oferă sprijin în pregătirea școlară a copiilor, nu sunt interesați de situația școlară, minimalizând rolul educației în succesul personal al acestora”, este una dintre concluziile reprezentanților ISJ Vaslui, despre fenomenului abandonului școlar în județ.

Faptul că o mamă s-a dus, senină, la conducerea liceului și a cerut retragerea de la școală a fiului, elev în clasa a IX-a, a stârnit reacții vehemente. Dacă unii au găsit de vină cadrele didactice, care ar fi mai puțin implicate ca altădată, în actul educațional, alții au criticat aspru părinții. Fie acasă, dar ocupați de ei înșiși și de rețelele de socializare, fie plecați peste hotare și fără posibilitatea de a-i supraveghea îndeaproape pe copii, sunt tot mai mulți părinții care nu mai acordă școlii importanța cuvenită. Cei chestionați susțin că îi determină să nu mai fie atât de preocupați de instruirea școlară a copiilor din cauza lipsei de perspective a acestora. „Băiatul meu a terminat o facultate la stat, la Iași, dar nu își găsește loc de muncă, pentru că toate posturile scoase la concurs sunt pe bază de relații. Mi-a spus, mamă, pentru ce m-am chinuit să învăț, dacă noi nu avem relații și nu putem să ne angajăm în domeniu pentru care m-am pregătit? Ce să îi răspund? Mai am un băiat, elev în clasa a X-a. El vede că nu ai nicio perspectivă și, după clasa a XII-a, vrea să plece în străinătate. Cam asta e realitatea, domnilor, care decideți. Lipsa de perspective îi determină pe cei care vin din urmă, elevi de gimanziu sau liceu, să nu mai creadă în importanța școlii. Luați măsuri până nu e prea târziu”, a fost una din numeroasele reacții venite din partea părinților.

„O cauză importantă a abandonului școlar o reprezintă lipsa de implicare a familiei în viața școlară”

„Abandonul școlar, înainte de a finaliza un ciclu de învățământ, are cauze profunde. Le-au identificat și reprezentanții ISJ Vaslui, într-un document oficial, despre starea învățământului vasluian din anul școlar precedent.” Situația materială precară reprezintă o cauză des întâlnită în situațiile de abandon școlar. Disponibilitățile financiare reduse ale multor familii nu pot susține școlarizarea și crearea unor condiții necesare studiilor de lungă durată. De asemenea, cauzele de natură socio-familială sunt foarte des menționate: plecarea părinților în străinătate, lipsa de implicare a familiei, familia dezorganizată etc. Se remarcă faptul că un procent semnificativ din cazurile de abandon înregistrate se datorează acestui fenomen. O altă cauză menționată de către conducerile unităților școlare o reprezintă lipsa de implicare a familiei în viața școlară. Neexistența unui parteneriat real între familie și școală poate duce la situații de abandon școlar. Părinții nu acordă importanța cuvenită școlii, nu manifestă interes pentru studiile copiilor, nu sunt preocupați de formarea lor socio-profesională. Alte cauze regăsite în studiu sunt: influența grupului de prieteni cu vârste mai mari, fuga de acasă, exploatarea prin muncă, acceptul familiei pentru căsătorie, păstrarea tradițiilor și obiceiurilor specifice etniei din care fac parte, delincvența juvenilă etc”, se precizează în Raportul ISJ Vaslui.

ISJ Vaslui: „Dacă școala nu reușește să stârnească interesul elevului, atunci se poate ajunge la abandon școlar”

„Putem remarca faptul că cei mai mulți elevi părăsesc școala în timpul învățământului profesional (peste 5%, n.r.) și liceal (1.77%), urmând cei din învățământul gimnazial și cel primar. Riscul cel mai mare de abandon se înregistrează la trecerea de la învățământul primar la cel gimnazial și de la învățământul gimnazial la cel liceal. De asemenea, mediul școlar exigent reprezintă un factor al abandonului școlar. Insuccesele școlare repetate, faptul că elevul nu reușește să atingă minimul de performanță, duc la scăderea drastică a interesului elevului pentru școala, la demotivare și, în final, la repetenție. Un alt indicator care surprinde relația cu mediul școlar este gradul în care elevul percepe școala. Dacă școala nu este percepută ca un loc prietenos, dacă nu este un loc care reușește să ofere un cadru confortabil, să stârnească interesul elevului, atunci se poate ajunge ca singura alternativă a elevului să fie abandonul școlar. Situația socio-economică precară a unor familii reduce mult șansele accesului la educație al copiilor. Sărăcia limitează posibilitățile părinților de a oferi copiilor resursele necesare educației și reprezintă una din principalele cauze ale fenomenului”, au concluzionat reprezentanții ISJ Vaslui. În ceea ce privește soluțiile reprezentanților învățământului, cel puțin teoretic, acestea vizează informarea comunității cu privire la amploarea fenomenului de abandon școlar și implicațiile sale negative, sprijinirea familiilor cu situație economică precară, identificarea din timp a elevilor aflați în risc de abandon școlar și susținerea lor în mediul școlar, dar și o implicare mult mai activă a părinților în toate activităților școlii. Cum se vor realiza, concret, toate aceste deziderate, este greu de spus, de vreme ce rata abandonului în județ, de ani de zile, nu scade prea mult din jurul procentului de 2%, ceea ce înseamnă, anual, sute de elevi vasluieni care renunță mult prea devreme la școală.