Duminică dimineaţă, la ora 07.00, într-un azil din Vîrteşcoiu a decedat o beneficiară: Mărgărita Gălavan. O moarte ca oricare alta, dacă nu ar fi povestea din spatele bătrânei. Mărgărita Gălavan a fost diagnosticată în urmă cu mai mulţi ani cu „Demență în Alzheimer”.
Potrivit certificatelor de handicap pe care aceasta le-a primit de-a lungul anilor, s-ar părea că a avut o evoluţie a bolii cel puţin ciudată. Asta pentru că în 2008 a fost încadrată în grad mediu de handicap, din 2009 până în 2015 grad accentuat, în 2016 grad grav, pentru a se reveni în 2017 la grad accentuat. „Nu poți să revii de la grav la o formă mai ușoară, respectiv accentuată, așa cum spun specialiștii. Sau a avut o scăpare de raționament Comisia”, se întreaba în urmă cu puţin timp un cititor. „Cu semnătură şi parafă medicii spun că Mărgărita Galavan, 84 ani, din Focşani este bolnavă de „Demență în Alzheimer”. Ce spune Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Vrancea? NIET! Este sănătoasă şi se poate descurca singură. RUŞINE „Domnilor”! Acum, la ceas de seară, când dvs. sunteți în sânul familiei, această doamnă este în pribegie prin România, țară pentru care a muncit, a plătit taxe şi impozite, țară de la care nu cere pomană, țară de la care vrea un lucru minor: să i se respecte drepturile!”, spunea în urmăc u ceva timp Marcel Paizan. Din aprilie 2016 până în aprilie 2017, când dosarul său a fost revizuit, Mărgărita Galavan a avut asistent personal, opt ore zi, cinci zile pe săptămână, conform legilor în vigoare. „În aprilie 2017, aceeaşi Comisie de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Vrancea a avut o „REVELAȚIE”?”, se întreabă Marcel. „Pacienta s-a însătoşit şi a hotărât comisia că acest bolnav nu mai are dreptul la asistent personal. Dacă a avut dreptul în perioada aprilie 2016 – aprilie 2017, nimeni nu-i mai poate lua acest drept. De ce?” Manualele de specialitate, Colegiul Medicilor din România şi legislația din Romania recunoaşte că boala numită „Alzheimer” este „ireversibilă”. Bolnavul nu se va însănătoşi niciodată, pentru că nicăieri în lume nu există tratament, iar scăderea MMSE este de 2-4 puncte anual. Tradus, înseamnă că boala se agravează cu fiecare an care trece. De când nu mai are asistent personal, Mărgărita a plecat de acasă şi umblă din uşă în uşă pe la diferite persoane care sunt dispuse să o îngrijească. În aprilie 2017 Mărgărita a plecat de acasă la o soră din București. Sora a dus-o la un azil de bătrâni, cu personal medical specializat în Alzheimer, unde a stat în perioada 19- 25 iunie. După numai șase zile, au dat-o afară pentru comportament agresiv. Acum, cu bătrâna se chinuie o soră din București, bolnavă la rândul său de cancer mamar. Căminul de bătrâni la care a fost internată bătrâna era un cămin cu plată. Pacienta a avut căminul plătit până pe 30.06. 2017, dar pe 25.06.2017 au dat-o afară şi nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest lucru. „Acum doamna Galavan este la sora ei în București, care nu mai rezistă. A zis că o aduce la Focșani, o internează în spital și nu o mai interesează nimic”, spunea Marcel Paizan. Într-adevăr, bătrîna a fost internată la Psihiatrie, de unde a fost externată la începutul acestei săptămâni. Fiul său, întors din Italia pentru a rezolva situaţia mamei sale, a internat-o într-un azil de bătrâni din Vîrteşcoiu, unde aceasta a decedat duminică dimineaţă. Bătrîna are o situaţie materială mulţumitoare, astfel că unii ar spune că nu i-a lipsit nimic. I-a lipsit însă afecţiunea celor dragi şi nu a mai suportat să stea printre străini. (Ziarul de Vrancea)