ATIPICI …Dupã ce, anterior, unul dintre consilierii locali a tinut sã îi sfãtuiascã pe functionarii Primãriei Husi (cei care vin cu aceste propuneri, validate de executiv, n.r.) ca strãzile nou înfiintate sã poarte numele unor personalitãti ce, fie sunt din Husi, fie au avut legãturã strânsã cu urbea, acestia s-au conformat! La ultima sedintã de CL, printr-un proiect de hotãrâre, s-a propus ca cea mai nouã stradã din oras sã se numeascã “Dosoftei”. Formularea însã l-a intrigat pe Liviu Iacob. “Cum adicã, “Dosoftei”? Cine este Dosoftei acesta? Asa se pune numele la o stradã. Eu cred cã ar fi fost corect sã puneti “Mitropolit Dosoftei”. Dacã tot facem o treabã, s-o facem în mod serios”, a sustinut consilierul, dând prilejul unei adevãrate dezbateri pe o serie de ipoteze… de lucru. “Domnule Iacob, dacã strada s-ar fi numit Ion Creangã, mai voiati sã punem în fatã “scriitor Ion Creangã”, ca sã vã dati dumneavoastrã seama cine este?!”, a intervenit profesorul Gheorghe Hoha. Liviu Iacob nu s-a lãsat. “Pãi, dacã noi am pune la o stradã “Hoha”. Îmi spuneti si mie cine ar sti cine e Hoha? S-ar întreba lumea, cine este, domnule, acest Hoha? Dar dacã am pune profesor Gheorghe Hoha, atunci oamenii ar sti cine ati fost”, a replicat Iacob. Un functionar al Primãriei, de la compartimentul Urbanism, a tinut sã facã o precizare, care a înlocuit orice concluzie: “Domnilor consilieri, data trecutã dumneavoastrã ati spus exact asa: sã punem la o stradã numele de “Dosoftei”. Acum cã s-a pus exact asa cum ati propus, spuneti cã nu e bun”… De altfel, faptul cã Husul va avea o stradã cu numele Mitropolitului Dosoftei reprezintã un mic omagiu pentru faptele bune pe care ierarhul le-a fãcut pentru acest oras. “Preaînvãtatul si vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barilã) este numãrat printre cei mai alesi si învãtati ierarhi pe care i-a avut vreodatã Biserica Ortodoxã Românã. În anul 1649 a primit tunderea monahalã în Mãnãstirea Probota. În anul 1658 a fost ales episcop de Husi, fiind în vârstã de 34 de ani. Ca episcop la Husi si la Roman, blândul pãstor al turmei lui Hristos a rânduit peste tot preoti buni si a înnoit numeroase biserici si mãnãstiri, zidind duhovniceste pe fiecare prin smerenia si bunãtatea lui. Cã nu era preot si egumen mai rãbdãor, mai blând si mai milostiv ca dânsul în toatã eparhia”, spun cronicile vremii.
