BOALÃ… Tot mai multe femei ajung la psihiatru din cauza consumului de alcool. Aceasta este concluzia medicilor psihiatrici de la Spitalul “Socola” din Iasi. În primele zece luni ale acestui an, au fost internate 252 de femei, iar printre ele se aflã si foarte multe vasluience. „Noua generatie de dupã ’90 dã peste cap calculele si aratã cã femeile au început sã bea aceeasi cantitate de alcool ca bãrbatii. Datele ministerului Sãnãtãtii aratã cã, în 2016, numãrul femeilor dependente de alcool a crescut cu 20% fata de anul anterior”, considerã medicul psihiatru din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iasi.
Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul sãu sistematic este acceptat si tolerat de cãtre opinia publicã. Alcoolul ajutã la uitarea experientelor traumatizante, reducând starea de tristete generatã de experientele umilitoare. Însã, alcoolul nu vindecã problema, ci mai degrabã o ascunde. În cazul femeilor, dependenta de alcool se instaleazã în scurt timp, iar problemele medicale apar mai repede decât la bãrbati. La copii, riscul alcoolismului poate fi evitat dacã pãrintii sunt preocupati de modul în care odraslele lor învatã sã abordeze alcoolul! La fel ca si tranchilizantele, alcoolul este un sedativ care calmeazã, încetineste si întârzie mai multe activitãti ale corpului, mai ales la nivelul sistemului nervos central. „Prin starea de euforie pe care o determinã, el modificã perceptia despre lume si despre sine, diminuând capacitatea de control si de performantã a bãutorului. Diminuarea anxietãtii, a temerilor si a tensiunii, eliberarea de inhibitii si cresterea încrederii în sine sunt efectele cele mai pronuntate ale alcoolului”, a declarat dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iasi.
Alcoolul se comportã ca o otravã
Existã douã tipuri de intoxicatie cu alcool (consumul unei cantitãti suficient de mari pentru a produce modificãri comportamentale dezadaptative): intoxicatie usoarã, în cazul în care persoana este relaxatã, vorbãreatã, euforicã si dezinhibatã, si intoxicatie severã, care produce agresivitate, iritabilitate, dispozitie schimbãtoare, tendinte paranoice, degradarea functionãrii sociale si a capacitãtii de muncã, mers instabil si lipsã de coordonare. În unele cazuri, intoxicatia severã poate determina evaziune, lentoare psiho-motorie, fenomene de black-out (lacune ale memoriei), putând conduce chiar la comã si deces. Alcoolismul este o conditie ireversibilã, cu caracter progresiv, si constituie un veritabil flagel care afecteazã, anual, sãnãtatea si viata a milioane de oameni. Are nenumãrate efecte asupra persoanei în cauzã si asupra celor din jur, efecte ce tin de sfera psihologicã, dar si de cea fizicã. „Pretul plãtit de cei ajunsi în prãpastia dependentei de alcool este imens. Consumul de alcool produce distrugerea treptatã a neuronilor, iar asta se observã în timp, mai ales de cãtre persoanele apropiate alcoolicului. Diminuarea accentuatã a numãrului de neuroni cauzeazã si reducerea performantelor creierului, vizibile prin scãderea functiei memoriei, a capacitãtii de gândire, de întelegere, cu pierderea simtului critic si a discernãmântului. Consumul cronic poate provoca leziuni organice (alcoolul se comportã ca o otravã) la nivelul sistemului nervos central, ce pot determina aparitia convulsiilor, a deliriumului tremens cu halucinatii, iar în forma cea mai gravã – dementã”, a explicat dr. Andreea Nester.
