NEMULTUMIRI În acceptia sindicatelor, “guvernul modificã legislatia muncii conform cerintelor investitorilor strãini. Drepturile de bazã ale lucrãtorilor vor fi pierdute”. Prin asumarea rãspunderii pentru aceastã lege importantã din punctul de vedere a milioane de angajati, conform pãrerilor liderilor de sindicat, se încearcã înrobirea angajatilor în raport cu angajatorii.
Conform sindicatelor, guvernul României refuzã sã tinã cont de punctul de vedere comun al confederatiilor sindicale si al confederatiilor patronale reprezentative si forteazã modificarea legislatiei muncii în sensul dorit de Consiliul Investitorilor Strãini. Negocierile au fost caracterizate de inflexibilitate totalã din partea Executivului si se vor finaliza cu impunerea punctului de vedere al autoritãtilor, prin asumarea rãspunderii. O bunã parte dintre prevederile noului Cod al Muncii, care a fost asumat prin rãspunderea guvernului zilele trecute, aduce atingere drepturilor angajatilor, si, în schimb, dã mânã liberã angajatorilor, mai ales marilor companii, în mare parte cu capital strãin, în ceea ce priveste programul de lucru, perioada de probã sau preavizul solicitat de angajati. Încã de la anuntarea proiectului de lege al noului Cod al Muncii, toate sindicatele si-au anuntat pozitia de totalã respingere a legii, trãgând semnale de alarmã cu privire la unele prevederi. “Abrogarea articolelor 236 – 247 din Codul Muncii, la care se adaugã si alte elemente din legislatia muncii, ce deranjeazã actualul Executiv, va conduce la pierderea unor drepturi si libertãti de bazã pe care lucrãtorii români le-au obtinut cu greu în ultimii 20 de ani. Odatã cu adoptarea noului Cod al Muncii, contractele colective de muncã la nivel de unitate vor exista sau nu, în functie de bunul plac al patronului, drepturile salariatilor vor fi fixate direct de cãtre patron, iar contractul de muncã pe perioadã nedeterminatã va dispãrea. Mai mult decât atât, prin eliminarea grilelor de ierarhizare, negocierea salariilor va fi o amintire, nivelul de remunerare rãmânând la latitudinea patronului, indiferent de calificarea, studiile sau experienta salariatului. La fel stau lucrurile si în ce priveste timpul de lucru, norma de muncã si plata orelor suplimentare. La acestea se adaugã pierderea drepturilor minime legate de sãnãtatea si securitatea în muncã”, este de pãrere Geta Turbatu, presedinta filialei Blocului National Sindical (BNS) Vaslui.
Noul Cod al Muncii – sclavia angajatilor?
Alte prevederi din noul Cod al Muncii, prevederi contestate de sindicate, se referã la prelungirea perioadelor de probã la 45 de zile pentru functiile de executie si la 120 de zile pentru functiile de conducere, patronul având posibilitatea sã angajeze oricâte persoane pe acelasi post, alternativ, prin rotatie. De asemenea, conform noii legi, angajatorul va putea efectua concedieri colective, dupã care poate angaja pe posturile eliberate personal nou, personalul concediat neavând prioritate la angajare. Acestea sunt doar o parte dintre prevederile din noul Cod al Muncii care, de o bunã bucatã de vreme, sunt supuse criticilor tuturor sindicatelor: “Atacul Guvernului la adresa lucrãtorilor este unul fãrã precedent si va conduce la sclavie la locul de muncã, departe de toate principiile si valorile ce stau la baza Uniunii Europene si Organizatiei Internationale a Muncii. Confederatiile sindicale si unele dintre confederatiile patronale reprezentative au fãcut tot posibilul pe parcursul negocierilor sã convingã Guvernul României sã renunte la pozitia extremã mentinutã pe tot parcursul discutiilor cu liderii centralelor si federatiilor sindicale. În opinia noastrã, este o chestiune de timp pânã când lucrãtorii români îsi vor pierde drepturile, ca parte a unui experiment de reintroducere a sclaviei”, mai adaugã Geta Turbatu.
