HAOS Sistemul electronic de prescriere a medicamentelor a intrat în functiune, cu titlu experimental, ieri, noile retete urmând sã fie eliberate, timp de câteva luni, în paralel cu cele clasice si sã devinã obligatorii din iulie. Vasluienii nu înteleg care este rostul acestor retete electronice si, mai ales, ce îi asteaptã. În orase, medicii de familie ar putea, treptat, sã implementeze noul sistem. La sate, însã, situatia e diferitã, deoarece sunt putine cabinetele medicale unde existã conexiune la internet.
Populatia a fost luatã prin surprindere de iminenta disparitie a retetelor clasice. „Dimineatã am vãzut si noi la televizor o stire cu retetele astea, pe calculator. Nu stiu cum va fi, mai ales cã la noi nu s-a prea auzit de internet. Noi suntem în vârstã, nu stim la ce sã ne asteptãm. Nu stiu dacã o sã pot merge la farmacia la care vreau eu. Cred cã atunci când eu ajung la farmacie, doamna doctor apasã pe un buton si asa aflã farmacista de ce sufãr si ce pastile îmi trebuie?! Vã spun drept, nu înteleg! Mai bine lãsa retetele vechi, asa cum erau, cã nu deranjau pe nimeni. Eu sunt bolnav de inimã, nu îmi trebuie mie asa ceva. Cei de la Bucuresti sunt plini de idei, într-o zi ne vor da si mâncarea pe calculator”, e de pãrere Constantin Bortã. Alti vasluieni nici nu au auzit de retetele electronice. „Eu nu stiu ce sunt alea, nu am auzit. Sã ne lase în pace cu prostiile lor. Mai bine ne-ar face o farmacie în sat decât sã umble cu internetul ãsta. Cei mai tineri se pricep, dar ce te faci cu oamenii bãtrâni?! E bãtaie de joc”, a spus Lentica Enache. La Bãlteni, de exemplu, oamenii au dat nãvalã la cabinetul medicului de familie sã cearã lãmuriri. Unii au cerut medicamentele pe douã luni, ca sã fie siguri cã nu vor avea probleme în clipa în care retetele clasice vor dispãrea. „Deocamdatã mergem tot pe retetele vechi, întrucât retetele electronice nu au intrat în vigoare. Normativele nu sunt foarte clare, nu avem nici softurile necesare. Pacientii mei sunt oarecum debusolati, pentru cã nu stiu la ce sã se astepte. Aici avem internet, însã nu stiu sigur dacã avem acoperirea necesarã în vederea prescrierii retetelor electronice. Atunci când o sã cadã netul, probabil vom apela la solutia de rezervã, reteta clasicã, astfel încât pacientul nostru sã nu sufere. E un element de noutate, pe care oamenii îl privesc cu teamã. Va fi putin mai greu, mai ales cã avem pacienti în vârstã, care nu înteleg ce presupune reteta electronicã, ei fiind obisnuiti sã primeascã o hârtie de la medic. Cu putin efort din partea noastrã, cu efort mai mare din partea dumnealor, eu cred cã vom depãsi acest hop”, a declarat Luminita Ghiur, medic de familie Bãlteni.
Retetele online vor reduce birocratia
Avantajul prescriptiei electronice este acela cã vor fi asigurate siguranta tratamentului si reducerea riscului de complicatii, prin evitarea erorilor de prescriere si acuratetea informatiei. Medicii de familie care nu vor dori sã prescrie în sistem electronic ar putea fi sanctionati si obligati sã achite contravaloarea medicamentelor prescrise. Medicii care vor intrã în sistemul electronic de prescriere vor putea primi bonusuri. Astfel, dacã 75% dintre retete vor fi în sistem electronic, ei vor primi 100 de lei. Pentru 50-70% dintre prescrieri în sistem electronic, bonusul va fi de 50 de lei, potrivit CNAS. Cei care nu vor dori sã prescrie în sistem electronic ar putea fi sanctionati si obligati sã achite contravaloarea medicamentelor prescrise. Prescrierea electronicã va reduce birocratia si „maldãrul de hârtii pe care medicii de familie erau obligati sã le completeze”.
„Reteta va avea douã componente: componenta de prescriptie si componenta de eliberare. În varianta online, pentru a functiona, medicul trebuie sã se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP. Apoi, medicul poate face prescriptia, care începe prin identificarea pacientului acum CNP (informatii personale), apoi verificã dacã este asigurat si care sunt drepturile pe care le are prin asigurare”, a spus fostul directorul general al CNAS, Dorin Ionescu, la 25 mai, când încã se afla în functie.
Pacientul îsi poate lua medicamentele de la orice farmacie
CNAS a precizat si cã sistemul de prescriere electronicã va lansa o atentionare în cazul în care vor fi introduse date incorecte. „Dacã prescriem un medicament care nu este bun pentru boala respectivã, primim o atentionare. Dacã medicamentul nu este dat în doza obisnuitã, ci în una care depãseste doza maximã admisã, obtinem o atentionare. Dacã cantitatea totalã zilnicã sau pentru perioada de tratament depãseste ceea ce este aprobat pentru utilizare, avem un alt mesaj de atentionare. Dacã existã interactiuni medicamentoase pentru douã sau mai multe medicamente, sunt din nou atentionat. Nu poate fi depãsitã bariera de sigurantã pentru pacient. Prescriptia verificatã va fi validatã de sistem si va fi transmisã cãtre toate farmaciile. La finalizarea consultului, pacientul va primi o retetã cu medicatia necesarã, doza de administrare. Pacientul are acest document strict pentru uzul propriu si ca o mãsurã de sigurantã. Dacã, prin absurd, o farmacie nu este conectatã, se poate reconstitui prescriptia”, a explicat Ionescu. În secunda urmãtoare prescrierii, pacientul îsi va putea lua medicamentele de la orice farmacie din judetul unde se aflã casa de asigurãri la care este arondat. „Când vom avea cardul national de sãnãtate, aceastã restrictie, privind judetul, ar putea fi scoasã”, a mai spus Ionescu. Reprezentantul CNAS a explicat si ce se va întâmpla atunci când pacientul va ajunge la farmacie. „Farmacistul primeste pacientul, pe care îl identificã. Sistemul identificã codul, apoi vede prescriptia. Farmacistul verificã prescriptia, confirmã cã este corectã, justã si legalã si poate fi decontatã de cãtre CNAS. Dacã prescriptia este pe Denumirea Comunã Internationalã, farmacistul va alege medicamente ieftine sau scumpe, în functie de optiunea pacientului, va face completarea datelor cu medicamentul ales si costul acestuia”, a mai spus Dorin Ionescu. Cardul electronic al pacientului va fi introdus în noiembrie, iar distribuirea lui va avea o frecvențã de un milion de bucãti pe lunã. Întregul sistem electronic a costat aproximativ nouã milioane de euro si a fost finantat din fonduri europene nerambursabile.
