Judecătorul Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a fost ales vineri cu votul a 62 de deputaţi din parlamentul de la Chişinău în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Nicolae Timofti este al patrulea preşedinte al Republicii Moldova şi a fost ales după o criză politică de aproape trei ani, timp în care deputaţii de la Chişinău nu au reuşit să aleagă un şef al statului.
Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948 în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti (Nord-est), în familia unor deportaţi în timpul regimului sovietic. În anul 1972 a absolvit facultatea de drept de la Universitatea de Stat din Moldova, după care a activat câţiva ani la Ministerul Justiţiei. Are o experienţă judiciară de 36 de ani, timp în care a deţinut mai multe funcţii, inclusiv pe cea de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, de unde a fost demis în 2001, la scurt timp după venirea Partidului Comuniştilor la putere. Din martie 2011 este preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, instituţie care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare şi efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor. Presa de la Chişinău a scris că numele său figurează şi în câteva procese pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Nicolae Timofti este căsătorit, are trei fii, dintre care unul este jurnalist.
Noul preşedinte al Republicii Moldova a fost carcterizat ca o persoană corectă, demnă şi cu verticalitate de către liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, care l-au propus pentru această funcţie. Candidatura sa este una de compromis a Alianţei pentru Integrare Europeană, care a fost nevoită să propună o persoană apolitică pentru a fi susţinută şi de deputaţii neafiliaţi.
Nicolae Timofti a declarat vineri în plenul parlamentului, înainte de a fi ales în funcţie, că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină o idee care să unească societatea Republicii Moldova, care în prezent este divizată pe criterii politice, etnice şi culturale.
Referindu-se la politica externă a Republicii Moldova, el a declarat că trebuie să fie una echilibrată, iar Republica Moldova să devină un cap de pod care să lege Vestul de Estul Europei. ‘Politica externă echilibrată şi eficientă trebuie să devină cartea de vizită care ne va ajuta să deschidem toate uşile’, a declarat Nicolae Timofti.
În privinţa reglementării conflictului transnistrean, el s-a pronunţat în favoarea soluţionării acestuia pe cale paşnică, în cadrul formatului de negocieri 5+2. Nicolae Timofti a accentuat şi inadmisibilitatea prezenţei militare străine (ruse – n.red) pe teritoriul Republicii Moldova şi s-a pronunţat în favoarea transformării misiunii de pacificare de pe Nistru într-o misiune civilă sub mandat internaţional.
Nicolae Timofti s-a declarat şi un adept al reformelor constituţionale şi în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei.
Referindu-se la subiectul unirii Republicii Moldova cu România, promovat de o parte a societăţii de pe ambele maluri ale Prutului, Nicolae Timofti a declarat miercuri, în cadrul unei emisiuni televizate, că nu poate fi pus în discuţie la acest moment. ‘Nu este momentul potrivit pentru a discuta despre acest aspect. Unirea nu este subiectul cel mai fierbinte acum. Nu avem condiţii pentru unire cu România. Nu ştim dacă România este gata să primească o ţară atât de săracă cum este Republica Moldova pentru a fi parte integrantă din ea. Şi acest act nu depinde doar de dorinţa Moldovei’, a declarat Nicolae Timofti.
Republica Moldova a avut până acum trei preşedinţi: Mircea Snegur (1990-1996), Petru Lucinschi (1996-2001), Vladimir Voronin (două mandate 4 aprilie 2001-11 septembrie 2009) şi doi preşedinţi interimari – Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009-28 decembrie 2010) şi Marian Lupu (de la 30 decembrie 2010 până în prezent).
AGERPRES.ro
