STRÂNSI LA PUNGÃ Efectele crizei economice încã se regãsesc, numai dacã luãm în considerare afluxul de bani intrat în casieriile magazinelor ori institutiilor vasluiene în acest an de pe urma vasluienilor plecati la muncã în strãinãtate si veniti, în aceastã perioadã, în concediu. Fatã de anii „de glorie”, atunci când, în luna august, luna concediilor pentru stranieri, în vistieria judetului si în pungile comerciantilor intrau sume importante de bani, în acest an, chiar dacã încasãrile au crescut, nivelul acestora nu este nici pe departe cel de pânã în anul 2009. În plus, dacã în anii dinaintea crizei, multe dintre economiile stranierilor erau investite în case sau apartamente, care de care mai somptuoase si mai mobilate, acum, vânzãrile cele mai mari le au cei din serviciile de alimentatie publicã si din turism.
De obicei, în luna august a fiecãrui an, se înregistreazã un adevãrat record de vasluieni care, plecati pe meleaguri strãine în cãutarea unui loc de muncã bine plãtit, revin acasã în concediu. Si tot de obicei, în aceastã lunã, atât supermarketurile, cât si vânzãtorii de materiale de constructii, nemaivorbind de barurile si restaurantele vasluiene, aveau vânzãri record. Si în acest an, criza si-a pus pregnant amprenta, astfel cã atât afluxul de stranieri, cât si cel de bani intrati în teschereaua vânzãtorilor ori cârciumarilor a fost mai redus ca anul trecut. „Vânzãrile au crescut fatã de lunile anterioare, nu cu mult, oricum mai putin fatã de aceeasi perioadã a anului trecut. Dat fiind cã, în aceste zile se dau si pensiile si, în plus, sunt multi bugetari sau alti angajati locali care-si iau concediu si, cu aceastã ocazie, mai fac ceva renovãri în case sau apartamente, nu putem trage o concluzie cu privire la o crestere a vânzãrilor pe seama vasluinilor plecati la muncã în alte tãri si veniti în concediu. Tot ce pot spune este faptul cã, într-adevãr, vânzãrile de materiale de constructii au crescut, dar mai putin ca anii trecuti si, oricum, sunt mult mai slabe ca în perioada 2006 – 2010”, povestea un responsabil de depozit de materiale de constructii. În general, noii sositi în concediu din tãri strãine, de obicei pentru a-si vizita familiile, au încetat în a-si investi banii în case sau renovãri ale apartamentelor, preferând sã vinã cu ceva cadouri pentru rude sau prieteni si, în special, pentru copiii care au rãmas în grija bunicilor. De multe ori, dupã ce petrec câteva zile împreunã cu familia, stranierii pleacã la mare sau la munte pentru a-si petrece o parte din concediu, doar pentru cã preturile sunt mai accesibile decât în Occident, chiar dacã serviciile lasã, de multe ori, de dorit. Datã fiind criza economicã, care a afectat, poate mai mult tãrile vestice decât pe românii rãmasi acasã, face ca finantele de care dispun stranierii veniti în aceastã perioadã în concediu sã fie cheltuite, în special, pe produse alimentare. „Este adevãrat, au crescut vânzãrile, nu semnificativ, si în special la unele produse alimentare, de obicei din import, produse cu care sunt obisnuiti cei care revin din strãinãtate. Este vorba în special de specialitãti din carne, paste fãinoase, ulei de mãsline, ori bunuri de larg consum. Fatã de anii trecuti, vânzãrile sunt mai slabe dar, oricum, peste media altor luni. Au mai crescut vânzãrile la fructe, produse lactate, în special brânzeturi, dar si la produsele de uz casnic. La sfârsitul trimestrului, vom face o analizã si atunci vom avea mai multe date cu privire la nivelul vânzãrilor din aceastã perioadã”, a declarat reprezentantul unui supermarket din Vaslui. Cert este cã luna august, pe lângã faptul cã, pentru familiile care-si revãd fiii plecati peste mãri si tãri în cãutarea unui trai mai bun, este cea mai plinã de bucurii perioadã, cu exceptia celei a sãrbãtorilor de iarnã, este poate cea mai animatã lunã a anului, datoritã acelorasi stranieri, care au revenit acasã.
HUSI
Husenii reîntorsi acasã: ” De câte ori venim în România, încercãm sã ducem copiii prin locurile în care noi am mers când eram copii”!
Din datele oficiale, rezultã faptul cã, la nivelul municipiului Husi, în jur de 4000 de persoane sunt plecate la muncã, peste hotare. În lunile de varã, multi dintre ei se reîntorc acasã, alãturi de cei dragi. Recunosc, cu sinceritate, faptul cã mirajul strãinãtãtii nu mai este asa cum a fost odatã, se câstigã mai putini bani dar, în comparatie cu veniturile de aici, e mult mai bine acolo. Monica Baghiu, 36 de ani, este o huseancã stabilitã cu familia, din 2002 în Spania, la Vigo. „Am ales sã plec din România, desi aveam serviciu, deoarece îmi doream sã am o familie, iar salariul câstigat era suficient doar cât sã trec de la o lunã la alta, si asta cã nu plãteam chirie. Aveam 25 de ani si dupã ce am terminat facultatea în Bucuresti (în 2000), am crezut cã nu o sã plec niciodatã, dar dupã ce am vãzut cã în 2 ani de zile nu am reusit decât sã îmi cumpãr un capac la toaletã, am decis sã îmi încerc norocul peste granitele României. Sincer, nu stiu cât câstigã alti huseni în strãinãtate dar, în general, salariul în Spania, de când cu criza, s-a micsorat. Eu lucrez doar jumãtate de normã si câstig echivalentul a 2000 lei, presupun cã mult mai mult decât cineva care munceste în Husi, normã întreagã. Joburile, pentru cineva care nu are o profesie, sunt prost plãtite si în strãinãtate si aici, presupun”, spune Monica. Odatã revenitã în tarã, Monica spune cã îsi învatã cei doi bãieti ai sãi, cu care se mândreste foarte mult, sã aprecieze bucuriile simple si pline de autenticitate din locurile natale. „Dorul de casã nu e prea mare, mai mult de pãrinti, dar cu ajutorul Internetului comunicarea nu mai este asa de anevoioasã ca înainte (Skype, Messenger). Cred cã vorbim mai des acum cã suntem în Spania, decât când eram la Constanta. De câte ori venim în România, încercãm sã ducem copiii prin locurile în care noi am mers când eram copii. Sã îi plimbãm cu cãruta trasã de cai sau cu sania cu cai, iarna… Scoatem cartofi, sã udãm rosiile în grãdinã, adicã lucrurile pe care le fãceam si noi si pe care copiii mei nu au ocazia sã le facã decât când venim aici”, a spus Monica.
BÂRLAD
L-a Bârlad s-a fãcut resimtitã prezenta stranierilor
În Bârlad activitatea economicã se accelereazã ca urmare a celor veniti acasã cu banii strânsi dupã un an de muncã. De exemplu, piata bârlãdeanã a materialelor de constructii înregistreazã în aceastã perioadã o crestere de 20-30% tocmai datoritã muncitorilor care revin în Bârlad pentru a-si construi locuinte sau pentru a-si renova casele. Unele depozite si magazine de profil electrocasnice înregistreazã vânzãri mai mari, în timp ce pentru altele activitatea stagneazã. La Flanco Bârlad vânzãrile au crescut în aceastã lunã cu 15%, iar la Altex cu circa 20%
Crestere de 20-30% la materiale de constructii
„Vânzarea materialelor de constructii a crescut cu aproximativ 20 – 30% fatã de prima jumãtate a acestui an. Vânzãrile se vor opri, din pãcate, la sfârsitul acestei luni, deoarece bârlãdenii sau cei din comunele din jur care sunt la muncã în strãinãtate se întorc la locurile de muncã, iar cei rãmasi acasã nu îsi permit, din cauza crizei financiare, sã cumpere astfel de materiale. Asa s-a întâmplat si anul trecut”, ne-a precizat o vânzãtoare de la un depozit de materiale de constructii din Piata Centralã Bârlad. Cele mai mari vânzãri sunt înregistrate la obiectele sanitare, chiuvete, vane, cabine de dus si plãci ceramice: faiantã, gresie, materiale folosite la amenajãri interioare.
Si restaurantele au profit bun!
Pentru patronul restaurantului „Galmondo” din Bârlad, Ticã Diaconu, întoarcerea muncitorilor acasã din strãinãtate e manã cereascã. „Nu pot sã vã dau procente pentru cã nu am apucat sã le centralizez, dar oricum au crescut vânzãrile semnificativ fatã de luna iunie, care a fost o lunã moartã”, a declarat acesta. Si restaurantul „Poienita” din Grãdina Publicã Bârlad a realizat deja o crestere de profit de circa 25% stranierii petrecând la terasa din mijlocul oazei de verdeatã bârlãdene searã de searã. Cel mai important este cã, odatã cu cresterea vânzãrilor la restaurante, nu a crescut absolut deloc infractionalitatea (scandaluri si alte fite cu care de obicei stranierii vin acasã).
Cel mai mare profit: casele de schimb valutar!
Si casele de schimb valutar înregistreazã profit de pe urma persoanelor care muncesc în strãinãtate. În aceastã perioadã existã o crestere de aproximativ 50 la sutã a tranzactiilor valutare. Persoanele care lucreazã peste hotare vin si cumpãrã lei românesti. Oamenii vin si schimbã mii de euro. Lunile iulie, august si septembrie merg cel mai bine”, a spus o casierã de la o casã de schimb valutar din Bârlad.
