Documentarul “Lumea vãzutã de Ion B” a cîstigat premiul Emmy la categoria: Arts programming.
PREMIAT Filmul al cãrui protagonist este vasluianul Ion Bârlãdeanul a câstigat un premiu Emmy. Totusi cel al cãrui destin a ajuns subiect de film, nu a mers la New York, însã a avut o replicã interesantã: “Eu stau aici, la Bucuresti, iar regizorul merge pe covorul rosu la New York. Acum, îmi vine sã-l înjur pe Dumnezeu”
Regizorul Alexander Nanãu si producãtorii peliculei au primit premiul la New York, unde marti dimineatã, au fost decernate cele mai prestigoase premii din industria televiziunii. “Lumea vãzutã de Ion B.” este primul documentar original HBO din Europa Centralã, care a fost nominalizat la Emmy International. În plus, este singurul film din Europa Centralã prezent la cea de-a 38-a editie a festivalului. Lansatã în România în decembrie anul trecut, pelicula a mai fost selectionatã la peste 30 de competitii internationale. Documentarul “Lumea vãzutã de Ion B.” spune povestea incredibilã a unuia dintre cei mai importanti artisti români contemporani, Ion Bârlãdeanu. În vârstã de 62, Ion Bãrlãdeanu a trãit cea mai mare parte a vieti sale în mizerie pânã acum cîtiva ani când a fost descoperit de reprezentantul unei galerii de artã din Bucuresti. În scurt timp, cariera sa a cãpãtat un avânt fulminat, artistul a devenit o personalitate recunoscutã la nivel international, iar colajele sale au ajuns sã fie vândute cu mii de euro.
Face pop-art fãrã sã stie
Ion Bârlãdeanu, singurul reprezentant consacrat al pop-art-ului românesc, face pop-art fãrã sã stie. Pe 1 decembrie 2007, artistul Ion Bârlãdeanu este descoperit de galeristul Dan Popescu în ghena din spatele unui bloc de pe Mosilor. Avea 62 de ani, 7 clase si fãcea colaje senzationale. Din acel moment si viata sa va începe sã semene tot mai mult colajelor si spiritului artei sale.
Înainte de a fi descoperit, Bârlãdeanu sau nea Ion, cum i se spune, a tuns stuf, a fost gropar, a pãzit Casa Poporului, sau, în ultima vreme, a curãtat ghena. În tot acest timp el a adunat revistele aruncate la gunoi, a decupat personaje si obiecte si a construit colaje uimitoare. În 1981, nea Ion folosea într-un colaj conserva de supã Campbell, emblematicã pentru popart. În 1981, România avea alte preocupãri decât pop-art-ul, iar initiatorul artei seriale, Andy Warhol, era încã viatã.
Odatã descoperit, la 62 de ani, Ion Bârlãdeanu are prima expozitie, Realpolitik, la Galeria H’Art din Bucuresti. Un an mai târziu, în 2008, lucrãrile sale ajung la Copenhaga, apoi la târgul de artã de la Basel, apoi la Londra, unde expune alãturi de nimeni altul decât Andy Warhol, iar sãptãmâna trecutã, la Paris, la galeria Anne de Villepoix.
Un vasluian bulverseazã lumea artei plastice
Picasso de la Zãpodeni
MAI TARE CA FILMUL Fost gropar, actual artist de renume mondial. Este povestea senzationalã a fiului fostului presedintelui de CAP din Zãpodeni
Dupã „Micuta Picasso”, un alt vasluian dobândeste o adevãratã faimã mondialã în domeniul artei. Pânã acum doi ani, Ion Bârlãdeanu din Zãpodeni era un anonim. La fel ca si opera viata acestui vasluian face parte parcã dintr-un film. A fost, pe rând, gropar, gunoier, paznic, tãietor la gater si, mai nou, artist consacrat. Si, apropo de film, viata sa face subiectul unui film documetar difuzat în aceastã perioadã de HBO. Senzational este faptul cã, fãrã sã aibã niciun fel de studii în domeniul artei, Ion Bârlãdeanu a devenit un exponent de seamã al unui curent artistic elitist, pop-art. Tehnica sa de creatie se numeste „colaj”, o exprimare artisticã initiatã, printre altii, de Pablo Picasso.
VIATA
Lucrãrile lui Ion Bârlãdeanu au fost descoperite de galeristul Dan Popescu, în urma cu doi ani, în ghena unui bloc de pe Calea Mosilor din Bucuresti, iar pânã acum, artistul vasluian de peste 60 de ani a avut deja mai multe expozitii, printre care si una la Fred Gallery din Londra. Dar, dincolo de operã, senzationalã e viata lui Ion Bârlãdeanu. “Este nãscut în 1946 si, de mai bine de treizeci de ani a evitat, sã se integreze în societate si sã devinã un „cetatean onorabil”, asa cum si-a dorit tatã sãu, fost presedinte de CAP la Zãpodeni. Pe vremea comunismului a fãcut toate muncile posibile. La douãzeci de ani pleacã de la Zãpodeni si începe sa munceascã la stuf în Tulcea si mai apoi docher în Constanta. În Bucuresti este pe rând gropar, tãietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. Dupa 1989 trãieste din resurse minime ocupându-se de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe Calea Mosilor si face mici servicii locatarilor. Nu îsi întemeiaza o familie si nu se mai angajeazã”. Aceasta este un mini-rezumat al vietii „artistului”.
OPERA
De când se stie, artistul este ahtiat dupã ziare si reviste, ceea ce l-a fãcut sã colectioneze vrafuri întregi. Teancurile s-au transformat curând în saci, hobby-ul lui Bârlãdeanu crescând si el la fel de vertiginos. Artistul s-a apucat sã decupeze cu grijã fotografii de personalitãti politice, staruri de cinema, oameni de culturã de la noi si, la un moment dat, a început sã facã din ele colaje pe bucãti de carton. Colajele sunt fãcute atât de discret încât uneori nici nu îti dai seama cum a reusit Bârlãdeanu sã suprapunã atât de bine unele personaje într-un fundal în care nu prea ar avea ce cãuta. De altfel, lucrãrile sunt gândite cu o bunã logicã a proportiilor si a spatialitãtii, diferitele obiecte sau personaje fiind plasate firesc unele în proximitatea celorlalte. Alãturarea socantã si ironicã a unor personalitãti, intercalarea câte unui text decupat din ziar în mai multe limbi si care ia în rãspãr scena „regizatã“ de Bârlãdeanu, toate acestea se încadreazã fãrã dubii în curentul pop art, mixat uneori cu tente suprarealiste.
Totusi, Bârlãdeanu nu stie nimic despre pop art si avea cu atât mai putin sanse sã stie prin anii ’70-’80, de când dateazã primele colaje de acest gen. De altfel, în România acelor ani, când curentul era de-abia la începuturile sale pe plan mondial, foarte putini îl cunosteau.
Oaia neagrã a familiei presedintelui de CAP de la Zãpodeni
Cam asta este tot ce se stie pânã acum din rarele aparitii în mass-media a artistului Ion Bârlãdeanu. Cu adevãrat senzational, dar la fel de senzationale sunt si amãnuntele pe care le cunosc rudele si apropiatii lui Ion Bârlãdeanu. În Zãpodeni lumea s-a arãtat socatã cã „diliul lui Zebeu” a ajuns cineva. Zebeu’ e tatãl sãu, Ion Z. Bârlãdeanu, un comunist înrãit, artizan înfocat al colectivizãrii si cel care a înfiintat CAP-ul la Zãpodeni. Era semi-analfabet si, din aceastã cauzã, se semna scurt Z.B. Cam atât stia sã scrie, iar de aici a venit si porecla Zebeu. Artistul Ion Bârlãdeanu este unul din cei cinci copii ai fostul presedinte de CAP, cel mai mare si, de departe, cel mai recalcitrant. Acesta nu s-a împãcat deloc cu viziunea comunistã a tatãlui si a avut conflicte numeroase cu acesta. Presedintele de CAP nu accepta nesupunerea nici la serviciu, dar nici acasã. Drept dovadã a fost în stare sã-si bage în puscãrie pe unul dintre fii sãi, Mihai, pentru cã a furat pepeni din grãdina CAP-ului. E de înteles sã „firea artisticã” a lui Ion nu s-a împãcat deloc cu dictatura impusã de tatãl presedinte de CAP.
Înclinatie spre desen si fotografii
Ceea ce nu se stie este faptul cã primele opere ale lui Ion Bârlãdeanu încã se mai aflã în casa pãrinteascã, acolo unde locuieste unul din fratii sãi, Petricã. Acesta ne-a povestit cã, de mic, Ion avea o înclinatie deosebitã pentru desen. Nu era chiar un gest artistic, ci unul tehnic. Acesta avea obiceiul sã ia drept model o fotografie si sã o redea la dimensiuni mãrite, pãstrând, însã, toate delaliile. „Prietenii veneau la el cu fotografii mici, iar el le fãcea cât niste tablouri, colorate. Si tatãlui meu i-a fãcut un tablou. Erau prieteni, mergeau cu Haiducii împreunã”, povesteste un sãtean. De asemenea, primele colaje le-a fãcut acasã, cu pozele familiei. Fratele sãu ne-a arãtat câteva astfel de colaje, în care artistul a executat un fel de arbore genealogic al familiei din fotografii diverse.
Corneliu Porumboiu s-a implicat si el în acest proiect de succes, participând la filmãrile fãcute în judetul Vaslui, la Zãpodeni
EROU DE FILM
Film documentar despre viata lui Ion Bârlãdeanu
Ascensiunea sa fulminantã, de la gropar la artist de renume international i-a atras atentia regizorului Alexander Nanau. Filmul realizat de acesta a fost lansat în chiar în aceastã lunã pe HBO. Interesant este cã documentarul prezintã si imagini din satul natal, acolo unde a dat o mânã de ajutor si Corneliu Porumboiu. Astfel, anul trecut a venit în sat, dupã zeci de ani, fiul rãtãcitor. „Ultima datã fratele meu a fost anul trecut aici. A fost cu domnul Porumboiu, au filmat pe aici si a zis cã o sã mai treacã. Nu-l mai vãzusem de mai bine de zece ani. Nici mãcar nu stia când a murit mama”, a declarat fratele Petricã, cel care încã mai locuieste în casa pãrinteascã.
CONTINUAREA UNEI POVESTI SENZATIONALE
Operele lui nea’ Ion!
GENIAL Având la bazã „scoala vietii”, vasluianul Ion Bârlãdeanu a ajuns la vârsta de 63 de ani, cel mai de seamã exponent al pop-art-ului din România. Operele sale au fost descoperite acum doi ani si, între timp, artistul care a locui 22 de ani într-o ghenã de gunoi a unui bloc din Bucuresti are, deja, la activ o expozitie în capitalã si alte trei expozitii internationale. Viata lui este plinã de paradoxuri. Fiul presedintelui de CAP din Zãpodeni ajunge un înversunat dusman al comunismului. Iar aceastã „dusmãnie” s-a transformat în artã! Dupã zeci de ani în care a decupat poze din ziare si le-a lipit pe cartoane, nea’ Ion a ajuns la vârsta de peste 60 de ani artist. „Mi-as dori sã mai trãiesc o viatã”, spune acesta în documentarul „viata privitã de Ion B.”, documentar difuzat în aceastã perioadã de HBO.
Foarte putin cazuri se cunosc în istoria artei, cazuri în care un artist creeazã fãrã nicio intentie de a-si face publice lucrãrile. Si, totusi, „aceasta este adevãrata artã”, spune regizorul vasluian Corneliu Porumboiu unul din „fanii” lui nea’ Ion. Ambele nume pot fi, cu usurintã, date drept repere ale culturii din judetul Vaslui. Doar cã în 2006, anul în care regizorul vasluian culegea laurii de la Festivalul de la Cannes, Ion Bârlãdeanu era …un gunoier. Locuia între gunoaie, sorta gunoaie si compunea opere din gunoaie. Lucrãrile sale, care acum se vând cu peste 2000 de Euro bucata, sunt realizate de ziare gãsite în tomberoane. „Din bube, mucigaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi”, spunea Tudor Arghezi. Ei, bine nea’ Ion a pus în practicã ideea lui Arghezi, iar rezultatul a uimit lumea artisticã a Europei. „Gunoaiele” sale au ocupat un loc de cinste în marile galerii de artã ale Europei (Londra, Basel, Paris), alãturi de cele ale artistilor consacrati. Si asta e, abia, începutul!
„Motorul ruginit” a lui nea’ Ion este segmentat
Lucrãrile lui nea’ Ion au fost descoperite acum doi ani, de Ziua României. Pe rând, pictorul care le-a vãzut prima datã si galeristul Dan Popescu s-au simtit depãsiti de geniul unui om a cãrui educatie oficialã presupunea doar abilitatea de a se semna. Totusi, de mai bine de zece ani, acesta nu mai realizase nimic. Practic, muza sa se consumase odatã cu cãderea comunismului. Însã, aprecierea lucrãrilor sale l-au trezit, din nou, la viatã si la artã. „A fost, cumva, surprinzãtor. Când l-am gãsit era ca un motor ruginit. Nu mai fãcuse nimic de mai bine de zece ani. Acum, însã, s-a apucat din nou de colaje. Si lucrãrile sale sunt, chiar, mai bune” spune galeristul Dan Popescu. De remarcat faptul cã materia primã este aceeasi ca acum câtiva zeci de ani. Din miile de decupaje din ziare, nea’ Ion a folosit doar o micã parte. Restul le-a pãstrat în valizele sale colectionate din tomberoanele de gunoi si sunt pe cale sã devinã artã.
Mestesugarul satului
„Nea’ Ion este un tipicar, este artistul satului. Este o situatie româneascã pur-sânge. Nu existã sat fãrã artistul sãu”, explicã Dan Popescu. Aceastã constatare axiologicã se demonstreazã, cel mai bine, la Zãpodeni, satul natal al artistului pop-art nea’ Ion. Presupunând cã operele lui Ion Bârlãdeanu vor ajunge sã le egaleze ca valoare pe marii artisti ai lumii, satul Zãpodeni ar deveni cea mai bogatã localitate din România. Aici se aflã primele opere ale lui nea’ Ion. Aproape toti bãtrânii din sat, „leaturi cu Ion” au acasã tablouri executate de acesta.
MECENA
„Pilda pãsãricii”
„Au fost artisti care au contestat valoarea operelor lui nea’ Ion, considerându-le simple acte mecanice. Pentru acestia am o teorie. Sã presupunem cã o pãsãricã face un desen din boabe de grâu. Face peste o mie de desene. În fiecare din acestea îsi face simtitã prezenta referintele culturale, sociale sau politice. În fiecare din acestea se simte o compozitie, o organizare. Este asta o întâmplare?” , Dan Popescu
