Tãranii români au toate sansele sã ajungã sclavi pe propriile pãmânturi
COTROPITI Începând cu anul 2014, pãmântul românesc va fi scos la vânzare la fel de simplu ca legumele de pe taraba din piatã. În prezent, strãinii nu au dreptul sã cumpere pãmânt în România decât prin intermediul firmelor înregistrate aici, si care, pânã acum si-au însusit deja 700.000 ha. Odatã ridicatã si aceastã restrictie, este de asteptat ca la noi în tarã sã dea nãvalã diversi investitori agricoli, atrasi de faptul cã, pe lângã calitatea solurilor, terenurile agricole românesti sunt si foarte ieftine! Dacã în Danemarca pretul unui hectar de teren arabil este de 26.000 euro, în România media este de 2000 euro, iar în judetul Vaslui, în jur de 1000 euro!
Prevederi ale tratatului de aderare a României la Uniunea Europeanã încep sã iasã la ivealã, pe mãsurã ce se apropie termenul scadent: astfel, din 2014, strãinii nerezidenti vor avea dreptul sã cumpere terenuri în România! La momentul actual acest lucru este posibil doar dacã acestia sunt înregistrati ca persoane juridice pe teritoriul tãrii noastre. Firmele cu actionariat strãin au cumpãrat deja circa 700.000 ha de pãmânt, reprezentând 7% din suprafata totalã de teren arabil a României. În clasamentul cumpãrãtorilor terenuri românesti se aflã Italia, cu un procent de 24,29% din totalul suprafetei înstrãinate, Germania, cu 15,48%, tãrile arabe, cu 9,8%, urmate de Danemarca, Austria, Spania, Grecia si Olanda, cu procente sub 6%. România este tara cu cea mai mare suprafatã de teren arabil din Europa. Calitatea solurilor si pretul foarte mic al terenurilor o vor face foarte atractivã pentru investitorii agricoli, dupã anul 2013.
Tãranii, obligati de împrejurãri sã vândã
Tãranii vor fi nevoiti sã-si vândã pãmânturile, pentru cã nu au bani sã le lucreze. Nici fondurile europene, asupra cãrora s-a fãcut atâta tam-tam, nu-i oferã omului simplu de la tarã sprijin pentru a pune bazele unei exploatatii agricole moderne, fiindcã sunt greu de accesat. Ce sã facã, de exemplu, o familie de tãrani cu un venit de 3 -400 lei, dar care are, în schimb, 4, 5, 6 hectare de pãmânt? Îi ajung acesti bani pentru întocmirea unui proiect european? Greu de crezut. Banii nu sunt suficienti nici pentru a ara douã hectare, nemaipunând la socotealã si celelalte lucrãri de la începutul si de pe parcursul anului: discuit, însãmântat, dupã caz, prãsit, recoltat, transportat la domiciliu sau la bazã etc. Greu de crezut, în aceste conditii, cã familia respectivã ar putea accesa un proiect european. Asa cã tãranul îsi dã pãmântul la asociatie si, pânã când i se dã câstigul cuvenit, trãieste cum poate. Documentatia stufoasã, proiectele, pentru întocmirea cãrora se cer bani, si, dacã punem la socotealã principala problemã a oamenilor din satele românesti, respectiv lipsa actelor de proprietate, care nu pot fi întocmite tot din cauza banilor (stie oricine cã, la tarã, pãmânturile se lasã din tatã-n fiu, fãrã acte, mostenitorii cad la întelegere, verbal, cu celelalte rude – cu alte cuvinte este dificil de realizat în primul rând dezbaterea mostenirii de la strã-strãbunicul încoace) fac pentru tãranul de rând, care, în cele mai multe cazuri, nu are niciun venit oficial, sã fie aproape imposibil sã acceseze unul din mult lãudatele proiecte europene.
O clauzã din tratatul de aderare
„Noi am acceptat prin tratatul de aderare aceastã clauzã, aceastã obligatie, cã la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piata terenurilor agricole. Sansele de a bloca vânzarea terenurilor cãtre strãini dupã 2013 sunt extrem de reduse, pentru cã este aproape imposibil de modificat tratatul de aderare a României la UE, care contine aceastã clauzã”, a declarat ieri, ministrul agriculturii Stelian Fuia, adãugând cã va face tot posibilul sã obtinã mãcar o amânare a termenului care ridicã blocarea vânzãrii terenurilor agricole cãtre strãini. „Intentia mea a fost de a obtine o prelungire, prin modificarea tratatului de aderare”, a mai spus ministrul agriculturii.
Terenurile agricole sunt în trend
Specialistul imobiliar Simona Polak a declarat cã preferã sã nu facã previziuni referitoare la ce se va întâmpla cu terenurile agricole dupã 2013, fiindcã pot surveni rãsturnãri de situatie cu totul neasteptate. La momentul actual, însã, în judetul Vaslui, terenurile agricole sunt cãutate. Cumpãrãtorii nu prea stiu ce vor face cu ele, dar, vorba aceea: „las’ sã fie acolo, cã nu stricã”. „Tot ce pot sã spun este cã terenurile agricole se cumpãrã, as putea afirma cã existã chiar un trend”, a precizat Simona Polak.
„Nu vã vindeti pãmântul!”
„În mai multe rânduri am sugerat populatiei judetului sã nu-si vândã cu niciun chip pãmântul, ci sã-l munceascã sau, cei bãtrâni, sã-l dea la asociatii. Pãmântul agricol este foarte scump în întreaga lume, dar foarte ieftin în România. Treptat, treptat, în ultimii 20 de ani, s-au vândut zeci de mii de hectare din pãmântul tãrii, iar din sãraci, vom deveni si mai sãraci, lucrãtori agricoli pe pãmânt românesc, dar în proprietatea strãinilor. Sunt nepot de rãzes, am pãmânt, lucrez si pãmântul meu si pe al altora, am cãzut de multe ori într-un genunchi din cauza greutãtilor, dar am mers înainte. Nu vã vindeti pãmântul!”, spune politicianul peremist Corneliu Bichinet.
