Naveta Endeavour având la bord un echipaj format din şase astronauţi s-a desprins în seara de duminică spre luni de Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi şi-a început drumul spre Pământ, etapă ce va încheia penultima misiune NASA în spaţiu cu actuala clasă de naveta orbitale, transmit agenţiile internaţionale de presă.
Endeavour s-a desprins de ISS în apropiere de miezul nopţii, în timp ce se afla la aproximativ 322 de kilometri deasupra Boliviei. Imediat după desprindere, pe ISS a fost auzit un sunet de clopot pentru a saluta plecarea lui Endeavour, conform unei tradiţii împrumutate de la marină.
Naveta Endeavour urmează să aterizeze miercuri dimineaţa, la capătul unei misiuni de 16 zile şi va trece în inventarul unui muzeu californian. În cele 12 zile şi 22 de ore petrecute pe ISS, membrii echipajului lui Endeavour au efectuat patru ieşiri în spaţiu pentru a finaliza asamblarea părţii americane a avanpostului orbital de 100 de miliarde de dolari, un proiect dezvoltat de 16 ţări care a fost instalat pe orbită începând din 1998.
Principalul obiectiv al misiunii pe cale să se încheie a fost transportarea şi instalarea pe ISS a unui uriaş detector de raze cosmice, în cadrul unui experiment în valoare de 2 miliarde de dolari dedicat investigării Universului „invizibil” şi explicării începuturilor Universului.
Acest spectrometru este cel mai scump dispozitiv transportat vreodată de o navetă spaţială.
„Acest spectrometru are aceaşi importanţă ca şi telescopul spaţial Hubble”, a declarat astronautul Gregory Chamitoff înainte de lansarea navetei Endeavour. „Va fi de departe cel mai mare, cel mai scump şi cel mai important aparat ştiinţific de pe staţia orbitală”, mai adăuga el.
Fizicianul Phil Schewe explică de asemenea că acest experiment face parte din deja tradiţia de secole a oamenilor de ştiinţă de a explora părţile componente ale materiei, de la elementele chimice la atomi şi apoi la particulele subatomice.
Instrumentul ştiinţific ce cântăreşte nu mai puţin de 7 tone, a fost construit în 17 ani de peste 600 de oameni de ştiinţă din 16 ţări. Inima acestui spectrometru este un inel magnetic cu diametrul de aproape 1 metru. Acest magnet fabricat în China va curba traiectoria particulelor cosmice polarizate electric, în timp ce acestea trec prin opt senzori, permiţându-le oamenilor de ştiinţă să le identifice şi studieze proprietăţile.
Un alt fizician, Hooman Davoudiasl, de la Brookhaven National Laboratory din Upton, N.Y., a explicat la rândul său că „acest experiment va face lumină asupra unor probleme fundamentale, extrem de importante pentru înţelegerea naşterii Universului şi pentru înţelegerea unor caracteristici de bază ale acestuia”.
Una dintre aceste întrebări este de ce Universul este dominat de materie şi de ce a dispărut aşa-numita antimaterie? În timp ce materia este formată din particule familiare, precum protonii şi electronii, antimateria este o colecţie de particule identice dar cu sarcină electrică opusă particulelor de materie. Teoriile din prezent se chinuie să explice de ce materia este dominantă în Univers. Prin studierea radiaţiilor cosmice, spectrometrul poate determina dacă în Univers există încă surse semnificative de antimaterie.
O altă întrebare importantă este cea legată de natura aşa-numitei „materii întunecate”, ce este mult mai răspândită în Univers decât materia ordinară cu care suntem obişnuiţi şi din care suntem creaţi. Acest experiment poate explica ce este această materie întunecată şi cum se comportă ea în relaţie cu materia ordinară
Ultima lansare a unei navete spaţiale americane – Atlantis – a fost stabilită pentru 8 iulie. Prevăzut iniţial pentru 28 iunie, ultimul zbor al unei navete a fost amânat din cauza întârzierii cu două săptămâni – pe 16 mai – a lansării lui Endeavour ca urmare a unei probleme la sistemul electric.
Lansarea navetei Atlantis spre ISS, al 135-lea şi ultimul zbor al unei navete din actuala clasă de vehicule spaţiale americane, este prevăzută pentru 8 iulie ora 15:40 GMT de la Centrul Spaţial Kennedy de lângă Cape Canaveral (Florida). Atlantis va avea la bord patru astronauţi care au mai zburat în spaţiu. Este a 33-a misiune a navetei Atlantis şi al 37-lea zbor al unei navete pentru extinderea ISS.
AGERPRES.ro
